Moldova, cu restanțe mari la capitolul discriminare pe criteriu de gen

Doar 40% dintre femeile din Re­publica Moldova lucrează, în timp ce rata medie de ocupare a feme­ilor în statele Uniunii Europene este de 70%, iar în Lituania acest indice este de două ori mai mare de­cât în Moldova, adică de 80%. Sta­tisticile arată că femeile din Repu­blica Moldova câștigă cu 16% mai puțin decât bărbații, pentru muncă egală cu cea a bărbaților.

Cu astfel de cifre, nu cred că Republica Moldova se poate integra în UE, a menționat Corina Ajder, secretar de stat la Ministe­rul Muncii și Protecției Sociale, în cadrul unui training care a durat de trei zile la subiectul prevenirea și combaterea discri­minării la locul de muncă, ce a avut loc la Chișinău.

Training-ul, cu genericul „Suportul UE pentru o piață a muncii mai incluzivă în Republica Moldova”, s-a desfășurat între 21 și 22 februarie, fiind organizat de Orga-nizația Internațională a Muncii (OIM), cu su­portul financiar din partea UE.

Discriminate și la muncă, și acasă?

Potrivit Corinei Ajder, numai 34% dintre afacerile din Republica Moldova aparțin femeilor. Chiar și atunci când se angajea­ză în câmpul muncii, femeile sunt trata­te diferențiat în comparație cu bărbații – angajatorii întreabă dacă au copii, care sunt planurile de viitor sau când planifică să întemeieze o familie.

Mai mult, ziua de muncă a unei femei nu se încheie atunci când iese din sediul instituției în care lucrează. Zilnic, ea mai de­dică cinci ore treburilor casnice, în timp ce un bărbat din Republica Moldova se ocupă de munci prin gospodărie în jur de trei ore pe zi.

În acest sens, inspectorii de muncă tre­buie să creeze condiții decente de muncă, trebuie să înțeleagă ce este discriminare, cum depistează o situație discriminato-rie – de exemplu, cum află că salariul unui bărbat este mai mare decât al unei femei, pentru muncă egală, a adăugat secretarul de stat de la ministerul de resort.

Helena Perez, formatoare la training, originară din Spania, a menționat că este mai dificil să identifici o situație discrimina­torie decât încălcările din alt  domeniu.

„Interviul este un instrument foarte bun pentru a depista discriminarea la serviciu. Inspectorii de muncă trebuie să identifice astfel de încălcări și să vină cu recomandări”, a adăugat formatoarea.

Vladimir Gorban, inspector din cadrul Inspectoratului Muncii al Sindicatelor, este unul dintre participanții la trainingul organizat de OIM. Inspectorul spune că, în ultima perioadă, instituția pe care o re­prezintă a examinat mai multe plângeri în care s-a constatat discriminare. De exem­plu, o educatoare a numit-o cu cuvinte urâte pe o femeie care lucra împreună cu ea în calitate de ajutor de educator. Peda­gogului i s-a aplicat mustrare. Un caz simi­lar a avut loc într-o instituție din domeniul sănătății – un medic a discriminat-o pe o asistentă medicală, pentru că aceasta nu ar avea destulă experiență de muncă, a detaliat Vladimir Gorban.

Sindicatele pot sesiza cazuri de discriminare

În ultima perioadă, legislația din Republica Moldova a fost modificată, pentru a nu admite discriminarea femeilor atunci când e vorba de salarizare. Potrivit modi­ficărilor, angajatorii trebuie să informeze anual angajații despre ce salarii li se achi­tă femeilor și bărbaților, a precizat pentru ziarul „Vocea poporului” Sergiu Iurcu, con­sultant principal în Departamentul protecție social-economică al CNSM.

„Ar fi un interes al sindicatelor să ur­mărească dacă angajatorii într-adevăr in­formează salariații ce retribuții au femeile și bărbații. Totodată, sindicatele pot sesiza Inspectoratul de Stat al Muncii, Consiliul pentru Asigurarea Egalității despre di­ferite cazuri de discriminare, nu doar pe criterii de gen. Iar aceste instituții trebuie să ia măsuri de repunere în drepturi a salariaților”, a menționat Sergiu Iurcu.

Participanții la training, în special, inspectori de muncă, au învățat care este diferența dintre discriminarea directă și in­directă, ce poate face întreprinderea pentru a asigura egalitatea, cum poate fi identifi­cată discriminarea în promovare și avan-sare, ce înseamnă „decalaj salarial” și „sala­riu egal pentru muncă de valoare egală”.

Potrivit Alei Lipciu, coordonatoare națională a OIM în Republica Moldova, din cele 190 de convenții internaționale ale OIM, patru au ca subiect nondiscriminarea.