Șomerii care se angajează „cu ziua” nu-și vor pierde indemnizația de șomaj, iar plățile sociale revin angajatorului. Sunt doar câteva dintre modificările la actele normative care reglementează activitatea zilierilor. Documentul a fost aprobat în prima lectură de deputați și, potrivit autorilor inițiativei legislative, acesta oferă mai multe garanții sociale pentru respectiva categorie de persoane. În context, se propune extinderea termenului pentru care zilierii pot exercita activități pentru același agent economic, de la 90 la 120 de zile.
Schimbări importante
O modificare importantă stipulează că persoanele cu statut de șomer au dreptul să se angajeze „cu ziua” și, în același timp, să beneficieze de indemnizația de șomaj. La ora actuală, șomerii înregistrați ca zilieri nu mai pot pretinde la ajutor social din partea statului, ceea ce, potrivit autorilor proiectului de lege, „contravine legislației”. Deoarece munca acestor persoane nu are un caracter permanent, iar omul poate lucra 1-2 zile într-o lună. De asemenea, după operarea modificărilor, zilierii nu vor mai fi obligați să se încadreze în sistemul public de asigurări sociale obligatorii pe bază de contract individual, încheiat cu Casa Națională de Asigurări Sociale, dar și a obligației de a se încadra în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală. Aceste două obligații vor fi transferate în responsabilitatea angajatorului.
„Agentul economic îi face plata la sfârșitul zilei de muncă, achită un anumit procent în bugetul statului. Plata unică este transferată într-un cont numeric al cetățeanului. Astfel ca zilierul care se pensionează să poată folosi aceste zile lucrate și pentru pensionare”, a explicat Vladimir Bolea, deputat PAS, autorul modificărilor propuse.
Potrivit lui Bolea, procentul care va fi transferat de angajator în contul asigurărilor sociale de stat și al asigurărilor obligatorii de asistență medicală va fi stabilit pentru lectura a doua. Prin aceste modificări se urmărește legalizarea raporturilor de muncă dintre zilieri și agenții economici.
Potrivit autorităților, la ora actuală există peste 17 mii de astfel de raporturi de muncă declarate, iar numărul real al acestora ar fi de circa 100 de mii.
Opinia sindicatelor
La sfârșitul lunii aprilie anul curent, Igor Zubcu, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a expediat o scrisoare unor comisii permanente ale Parlamentului. Este vorba de Comisia protecție socială, sănătate și familie; Comisia economie, buget și finanțe, cea pentru agricultură, prin care și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu aprobarea în lectură finală de către Parlament a unor prevederi din această lege. În special, acestea au vizat obligațiile privind asigurarea socială și medicală de către zilieri, puse inițial pe seama acestora, dar și majorarea perioadei pentru care zilierul poate exercita activități pentru același beneficiar de la 90 de zile la 120 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic.
CNSM consideră că prevederea respectivă va constitui mai degrabă un dezavantaj pentru zilieri și beneficiari. Or, persoanele în cauză nu vor beneficia de încheierea unui contract individual de muncă, fiind lipsiți de mai multe drepturi și garanții (asigurare socială pentru toate riscurile asigurate, asigurare medicală, dreptul la reexaminarea pensiei pentru limită de vârstă în cazul pensionarilor antrenați la aceste munci, concediul de odihnă anual etc.), precum și nu va fi asigurată nici stabilitatea locului de muncă și a remunerației. Astfel, persoanele din mediul rural care practică activitatea de zilier, cel mai probabil, vor prefera să migreze în scop de muncă pentru a-și asigura un nivel al veniturilor mai mare și siguranța locului de muncă”, se precizează în scrisoarea CNSM.
Mai mult decât atât, potrivit sursei, perioada îndelungată de timp (de peste cinci luni calendaristice), pentru care zilierul va putea fi antrenat la munci, nu poate fi sporadică sau cazuală, precum este stabilit la art. 2 din Legea nr.22/2018, ,,activitate necalificată cu caracter ocazional – activitate care nu necesită cunoștințe sau calități speciale, fiind desfășurată în mod sporadic, cazual”.
În opinia CNSM scopul anunțat la momentul adoptării legii, de a readuce în câmpul legal muncitorii necalificați angajați informal în agricultură nu a fost atins, or datele Biroului Național de Statistică confirmă, în continuare, un nivel al economiei informale destul de ridicat și, cu regret, implementarea Legii nr.22/2018 nu a contribuit nici la îmbunătățirea indicatorilor sărăciei în mediul rural.
„Suplimentar, ținem să menționăm că, conform mai multor studii și analize efectuate de centre analitice și experți în domeniu, procedura prevăzută pentru angajarea zilierilor nu este eficientă din punct de vedere al asigurării unui nivel de protecție adecvat pentru aceștia, fapt pentru care deseori ei nu se mai prezintă la beneficiar pentru a munci, preferând să se angajeze cu contract individual de muncă cu durată determinată la un angajator care îi va asigura stabilitatea angajării și remunerației. Aceste aspecte sunt dovada reticenței persoanelor de a deveni zilieri și de a se prezenta repetat la beneficiar, or, aceștia sunt în totalitate lipsiți de garanțiile acordate salariaților cu contract individual de munca pe durată determinată. Pornind de la cele expuse, intervenim cu propunerea de a amâna examinarea în a doua lectură a proiectului în cauză pentru a îmbunătăți procedurile prevăzute de Legea nr. 22/2018, iar ulterior de a-l supune discuțiilor în cadrul unei ședințe a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, din care fac parte Guvernul, Confederația Națională a Patronatului din Moldova și Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova”, se mai precizează în documentul remis anterior guvernanților.
