Sindicatele constituie o componentă importantă a societății, o forță ce nu poate fi neglijată. De aceasta s-au convins toate guvernările care s-au perindat în ultimii 30 de ani de la proclamarea Independenței, vârstă pe care o au și sindicatele din țara noastră. Despre evoluția mișcării sindicale, despre situația angajaților, despre relațiile sociale și perspectiva acestora am discutat cu Oleg Budza, președintele CNSM.
– Domnule președinte, puteți să faceți un bilanț al activității sindicatelor în 30 de ani? Care au fost cele mai importante evenimente?
– Istoria Sindicatelor din Republica Moldova este parte componentă a istoriei noastre naționale. Aceasta pornește de la afirmarea principiilor general-umane și democratice, de echitate socială și demnitate a oamenilor muncii, dar și de la evidențierea rolului sindicatelor de apărător al oamenilor muncii.
Metamorfozele din viața politică și social-economică a Republicii Moldova, tranziția la economia de piață, modificările din legislație, stabilirea și dezvoltarea unor noi relații sociale și politice au impus trasarea unor noi căi de dezvoltare și activitate a sindicatelor. Restructurarea și transparența, democratizarea și dezvoltarea sistemului politic, proclamarea independenței Republicii Moldova, recunoașterea țării noastre ca subiect al dreptului internațional, trecerea la economia de piață au pus în fața sindicatelor noi sarcini, au deschis noi direcții de cooperare pentru apărarea intereselor oamenilor muncii.
Pe parcursul celor 30 de ani s-au desfășurat multe evenimente majore, dar cred că cel mai semnificativ este unificarea și consolidarea mișcării sindicale. CNSM a fost constituită la 7 iunie 2007, prin fuziunea a două centre sindicale naţional–interramurale: Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor Libere din Republica Moldova „Solidaritate”. De atunci, a început, practic, o nouă perioadă în evoluția sindicalismului din țară.
Pentru sindicate, cea mai reprezentativă instituţie a societăţii civile, obiectivul de bază este apărarea drepturilor salariaţilor, folosind dialogul social ca instrument constructiv și eficient. În comun cu partenerii sociali, acestea au drept scop primordial soluționarea problemelor stringente ale membrilor de sindicat ce vizează relaţiile de muncă, protecția socială, angajarea în câmpul de muncă, salarii decente, sănătatea și securitatea la locurile de muncă.
Membrii de sindicat ne cer 3-4 lucruri vitale: să aibă salarii decente, securitatea locului de muncă, o bună calificare și să avem perspectiva zilei de mâine, adică să fie păstrate locurile de muncă. O reușită a noastră este creșterea salariului tarifar. Au fost majorate salariile pedagogilor, ale medicilor, ale polițiștilor și ale angajaților din serviciile comunale. Majorarea nivelului de salarizare însă nu e suficientă pentru un trai decent.
Printre cele mai importante chestiuni, pentru care CNSM pledează ferm, sunt vectorul european de dezvoltare a țării, dezvoltarea sustenabilă a țării, respectarea standardelor internaționale în muncă și realizarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Noi considerăm că aceasta este calea corectă pe care trebuie să mergem.
– Cum percepe societatea, în special, sindicatele, vectorul european al țării?
– CNSM susține plenar integrarea europeană a Republicii Moldova. Sindicatele contribuie la implementarea Acordului de Asociere RM-UE. Este incontestabil că după semnarea Acordului de Asociere RM-UE, cetățenii au avut multiple beneficii și garanții. Plecările în străinătate grație pașaportului biometric au devenit mai accesibile. Dar nu este o mare victorie pentru majoritatea cetățenilor, care nu pleacă peste hotare. Pleacă cu anumite probleme doar 10%, celelalte 90% rămân acasă. Aceștia sunt vârstnicii, care au nevoie de pensii, de salarii, tineretul, care are nevoie de locuri de lucru. Principalele probleme cu care se confruntă societatea sunt investițiile de care are nevoie Moldova în vederea formării locurilor de muncă, calitatea personalului și garanțiile juridice. Se cer mari investiții, dar și stabilitate politică.
– Sindicatele din toată Europa trec printr-o perioadă dificilă, în urma globalizării. În ce măsură sunt afectate de acest proces sindicatele de la noi?
– Da, una dintre cele mai grave provocări cu care ne confruntăm este plecarea masivă a populației active. Pleacă tineri, personal calificat, câte 100-150 de persoane zilnic. Asta ne dă mari bătăi de cap și nouă, sindicaliștilor, și patronilor. Noi am pierdut mulți membri de sindicat nu de aceea că oamenii au părăsit organizația în mod conștient, că nu le mai place sindicatul, ci pentru că au plecat în căutarea unui trai mai bun. Am citit undeva că suntem printre primele 5-6 țări din lume unde este înregistrat cel mai mare exod al brațelor de muncă în raport cu numărul total al populației. În al doilea rând, investitorii străini care vin la noi nu privesc cu ochi buni sindicatele, le pun tot felul de piedici, interzic asocierea angajaților în sindicat. Iar salariații se tem să meargă împotriva angajatorului. Însă fiind uniți în sindicat, împreună ei își pot apăra mai ușor interesele la locul de muncă. În Danemarca, de pildă, 98 la sută dintre angajați sunt membri de sindicat. Chiar dacă nivelul de trai e cu totul altul, rolul sindicatelor este unul major acolo.
– Trăim într-un moment de criză fără precedent creată de COVID-19, care a afectat condițiile de muncă și salariații. Ce acțiuni ale partenerilor sociali considerați că sunt necesare pentru a restabili situația de până la pandemie?
– Dialogul social eficient și cooperarea dintre sindicate, guvern și patronate s-au dovedit indispensabile pentru a concepe și implementa strategii și politici adecvate care să abordeze criza COVID-19. Sindicatele consideră că este important ca la nivel de stat, toți partenerii sociali să se asigure că măsurile temporare adoptate ca răspuns la pandemia COVID-19 să aibă o temelie solidă, axată pe o perspectivă pe termen mediu și lung, inclusiv în conformitate cu prioritățile Organizației Internaționale a Muncii și a Organizației Mondiale a Sănătății pentru a răspunde la criza COVID-19.
În plus, agenda sindicatelor la nivel național vizează contribuirea la consolidarea mecanismelor de dialog social, creșterea capacității reprezentative, continuarea promovării priorităților lucrătorilor, extinderea parteneriatelor, implicarea în procesele demarate de ONU privind dezvoltarea durabilă, diseminarea informațiilor și organizarea unor măsuri de prevenire a situațiilor de criză.
– În ce măsură s-a răsfrânt pandemia asupra activității CNSM?
– Provocările cărora s-a expus Republica Moldova au afectat salariații din toată țara, urmare a restricțiilor impuse de autorități pentru limitarea răspândirii COVID-19, reducând astfel activitatea economică și diminuând veniturile populației. În această perioadă dificilă, eforturile sindicatelor au fost îndreptate în vederea asigurării respectării drepturilor și intereselor lucrătorilor afectați urmare a suspendării activității, șomajului tehnic, încetării raporturilor de muncă și muncii la distanță, neadmiterii diminuării drepturilor salariaților, precum și susținerii lucrătorilor antrenați în prima linie de combatere a pandemiei.
Pentru Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova, criza pandemică creată de COVID-19 a însemnat adaptarea priorităților și activităților sindicale ca răspuns la pandemie, în contextul apărării drepturilor membrilor de sindicat conform Strategiei CNSM pentru anii 2017-2022. Ne bucurăm enorm că activul sindical s-a unit și s-a solidarizat pentru a susține lucrătorii din prima linie și nu numai. În această perioadă CNSM a avut o cooperare eficientă și valoroasă cu organizațiile internaționale și partenerii externi, printre care: Organizația Internațională a Muncii, Confederația Internațională a Sindicatelor, Consiliul Regional Pan-European, Banca Mondială, Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung Moldova, PNUD Moldova, Forumul Societății Civile din Parteneriatul Estic și altele.
– În actualele condiții de criză, când lumea nu mai are încredere nici în politicieni, nici în justiție, cum se poziționează sindicatele, care sunt apolitice, dar ele constituie totuși o componentă a societății, o forță ce nu poate fi neglijată?
– Pentru mine, este important un lucru: sindicatele nu trebuie să fie politizate. Noi suntem ca niște meseriași care activează într-un anumit domeniu. De pildă, când vii la medic, acesta nu te întreabă de ce credință ești, din ce partid faci parte, ce naționalitate ai etc. El tratează maladia. La fel și noi, sindicatele, trebuie să apărăm drepturile și interesele membrilor de sindicat în muncă, să-i protejăm împotriva abuzurilor în raporturile de muncă și să fie respectată legislația muncii. O atenție deosebită acordăm provocărilor social-economice. Este foarte important faptul că cele 24 de centre sindicale național-ramurale au fost solidare în toată această perioadă în trasarea unor obiective de importanță națională în favoarea tuturor cetățenilor și în realiza-rea lor.
– Care sunt obiectivele CNSM pentru viitor?
– Depășirea crizei pandemice și relansarea economică a țării urmează a fi principalele direcții de activitate a partenerilor sociali din țară. Obiectivul de bază al CNSM este și va rămâne în continuare asigurarea respectării drepturilor și promovarea intereselor membrilor de sindicat la locul de muncă, indiferent de circumstanțe, pentru a asigura un trai decent și a preveni exodul populației din țară. Pentru următoarea perioadă ne-am propus să atingem mai multe obiective: promovarea și impulsionarea parteneriatului social la toate nivelurile; neadmiterea liberalizării excesive a legislaţiei muncii în detrimentul drepturilor și intereselor salariaților; neadmiterea promovării spre adoptare, sub pretextul
dezvoltării mediului de afaceri şi a climatului investiţional, a proiectului noului Cod al muncii. Totodată, drept obiective pot fi menționate: promovarea negocierilor și încheierii convențiilor colective (nivel național) pe diferite subiecte; cooperarea continuă cu organismele internaționale și partenerii externi; recrutarea noilor membri de sindicat; pregătirea pentru Congresul IV al CNSM.
– Ce mesaj doriți să comunicați membrilor de sindicat cu ocazia aniversării?
– Să avem curaj, competență, dorința de a schimba viața salariaților din Republica Moldova spre bine, să fim uniți, să nu permitem dezbinarea sindicatelor, să cunoaștem realitatea vieții – calea spre UE este una corectă, dar noi trebuie să depunem eforturi considerabile pentru a nu admite adoptarea legilor în detrimentul salariaților. Să fie o adevărată democrație în structurile sindicale! Sindicatele rămân un pilon important într-un stat democratic.
Interlocutor: Tatiana MARIAN