Mecanizatorii, pe primul loc după incidenţa bolilor profesionale

 

 

Printre cei care au făcut boli profesionale în anul trecut, mecanizatorii ocupă locul întâi, cu o pondere de 37-40 la sută, a menţionat directorul Centrului să­nătate ocupaţională, Iurie Pânzaru, în cadrul ultimei şedinţe a Comisiei naţio­nale pentru consultări şi negocieri colective.

 

Astfel, în 2013 au fost înregis­trate cinci cazuri de boală profe­sională cronică însoţită de pier­derea temporară a capacităţii de muncă în rândul mecanizatori­lor din raioanele Ceadâr-Lunga, Glodeni, Ialoveni şi Hânceşti. Ei au fost diagnosticaţi cu osteo­condroză.

Aceştia au fost supuşi, pe par­cursul a 30-39 de ani, acţiunii vibraţiilor şi zgomotului cu un nivel ce depăşeşte normele maxi­mum admisibile. La provocarea maladiilor au contribuit şi unele deficienţe ale tractoarelor, repa­raţiile insuficiente ale tehnicii, încălcarea regimului de muncă şi odihnă al lucrătorilor.

 

O treime dintre moldoveni muncesc în condiţii ce le afectează sănătatea

 

Într-un alt caz, un mecaniza­tor din raionul Ceadâr-Lunga a fost diagnosticat cu hepatită to­xică. Angajatul a lucrat timp de 34 de ani şi a fost expus acţiunii fertilizanţilor şi preparatelor de uz fitosanitar. La apariţia mala­diei a contribuit şi faptul că nu au fost folosite mijloace de protecţie individuală şi au fost încălcate normele de securitate şi sănătate în muncă.

 

Depistare defectuoasă

 

În total, în 2013, în ţara noas­tră au fost certificate doar şase cazuri de boli profesionale, iar în ultimii cinci ani au fost depista­te în medie câte 10-12 persoane care se confruntau cu probleme de acest gen, a remarcat vorbi­torul. În acelaşi timp, în alte ţări, precum Finlanda, sunt înregis­trate anual 5000-6000 de cazuri de îmbolnăvire profesională.

„Şi noi avem asemenea cazuri, dar depistarea este cea care este, deoarece în sistemul de sănătate au mai rămas doar opt medici specializați în patologii profesio­nale”, a explicat Iurie Pânzaru.

De aceea, este necesar ca în următorii ani să fie pregătiţi spe­cialişti în materie, pentru că, în condiţiile existente, aceşti bol­navi sunt depistaţi doar la nivel naţional şi deja la etapa termina­lă sau atunci când nu se mai poa­te face nimic.

 

Factorii de risc

 

După factorii de risc profesio­nal, pe primul loc se află vibraţia, din cauza că tehnica utilizată în producţie, inclusiv cea agricolă, şi utilajele industriale, sunt prea învechite. Pe seama vibraţiilor revin circa 40 la sută din factorii de risc.

Lista este continuată de sub­stanţele chimice toxice, siste­mele de ventilare, amenajarea încăperilor, după care urmează preparatele ori substanţele bio­logice, ce afectează lucrătorii me­dicali. În contextul patologiilor diagnosticate, mecanizatorii su­feră de osteocondroză, afecţiuni ale coloanei vertebrale, generate în principal de incomoditate în cabina vehiculului, din timpul reparaţiilor etc. Aproape la fel de frecvente sunt bronşitele, astmul bronşic, cauzate de trecerea ae­rului dintr-o încăpere în alta fără geamuri, fără alte obstacole.

După incidenţă urmează aler­giile, iar lucrătorii medicali sunt cei care le contactează cel mai des, apoi tuberculoza şi hepatite­le parenterale.

 

Cauze ale tăinuirii

 

De obicei, bolnavii depistaţi sunt cu o vechime în muncă de peste 15 ani, iar cazurile de îm­bolnăvire profesională sunt as­cunse din două cauze principale. Prima este că angajatul nu vrea să declare această problemă de teamă să nu-şi piardă sursa de întreţinere. Cealaltă este că an­gajatorul nu este interesat ca an­gajaţilor să le fie constatate boli profesionale, deoarece ar fi nevo­it să suporte contribuţii financia­re suplimentare.

O altă cauză este legată de calitatea examenelor medicale şi de atitudinea tuturor părţilor interesate în efectuarea acestora. Este ilustrativ faptul că, potrivit datelor statistice, în construcţii sunt circa 60 de mii de lucrători, dintre care doar circa două mii susţin examenele medicale, pe când restul se eschivează de la acestea, fără ca angajatorii să ia vreo atitudine, a subliniat Iurie Pânzaru.

Specialiştii Serviciului Supra­veghere de Stat a Sănătăţii Pu­blice au verificat în 2013 aproape 10,2 mii de unităţi industriale şi agricole.

Totodată, la aproximativ 1600 de obiective au fost efectuate controale de laborator privind factorii chimici ai aerului din zona de muncă, ale căror rezulta­te au arătat că 14,6 la sută dintre acestea nu corespund normelor sanitare.

De asemenea, specialiştii ace­leiaşi structuri au examinat în 2013, cu ajutorul investigaţiilor instrumentale, circa 146 de mii de locuri de muncă, dintre care 8,7 la sută nu au fost conforme aceloraşi norme.

Datele serviciului respectiv de­notă că mediul de muncă în care activează o treime din populaţia ţării noastre nu este favorabil şi afectează sănătatea angajaţilor.

 

Cadrul de reglementare

 

Iurie Pânzaru a mai precizat că, recent, a fost finalizată elabo­rarea Metodologiei de cercetare a bolilor profesionale, care a fost prezentată Ministerului Sănătă­ţii spre examinare şi expediere ulterioară diferitelor autorităţi publice pentru avizare. Totoda­tă, a fost elaborat şi un proiect de hotărâre a Guvernului privind supravegherea sănătăţii persoa­nelor supuse acţiunii factorilor de risc profesional.

Un alt document important pentru ţara noastră este Con­venţia 161 privind serviciile de sănătate la locul de muncă a Or­ganizaţiei Internaţionale a Mun­cii, care în prezent este supusă procedurilor de ratificare.