Pandemia de COVID-19 aduce recesiune economică. Întreprinderile au dificultăți, sunt nevoite să își trimită angajații în șomaj tehnic și, cel mai rău, unele au decis să își închidă activitatea în genere. În acest context, statele din întreaga lume sunt forțate să vină cu măsuri concrete care să ajute companiile.
Și Guvernul Republicii Moldova parcă încropise, la începutul lui aprilie anul curent, un „pachet de măsuri fiscale” incluse în proiectul de angajare a răspunderii. Sergiu Pușcuța, viceprim-ministru, ministrul Finanțelor, a dat mai multe detalii privind suportul oferit de stat diverselor categorii de cetățeni și mediului de afaceri în perioada stării de urgență. Se preconiza că vor fi alocate suplimentar din buget 920 de milioane de lei.
Modalități de sprijinire a cetățenilor
Una dintre modalitățile de sprijinire a cetățenilor este majorarea ajutorului de șomaj. Actualii șomeri care beneficiază de un ajutor de șomaj mai mic de 2775 de lei vor primi diferența corespunzătoare. Totodată, și moldovenii care au revenit recent de peste hotare vor beneficia de ajutorul de șomaj cu valoarea lunară de 2775 de lei.
De asemenea, urmau să fie susținute familiile defavorizate, prin sporirea venitului lunar minim garantat de la 1107 lei până la 1300 de lei pe perioada stării de urgență. Se mai prevedea majorarea cuantumului venitului lunar minim garantat pentru fiecare copil de la 50 până la 75 la sută. Aceasta înseamnă o creștere de la 553 de lei până la 975 de lei per copil sau cu 76%.
Același proiect al Guvernului stipula amânarea, până la 25 iulie, a termenului de achitare a taxelor locale pentru agenții economici care și-au sistat activitatea conform deciziilor Comisiei pentru Situații Excepționale. Totodată, Guvernul a propus reducerea cotei TVA de la 20 la 15 procente pentru sectorul HoReCa (hotele, restaurante, cafenele). Cabinetul de miniștri a mai propus optimizarea listei taxelor pentru folosirea resurselor naturale.
Cât de eficace, în ce măsură acțiunile anticriză ale Guvernului au putut să contribuie la menținerea întreprinderilor din țară pe linia de plutire, astfel încât acestea să nu-și suspende activitatea și, implicit, să nu arunce lucrătorii în stradă, să poată achita salariile?
Întreprinderile care înfruntă pandemia nu pot funcționa doar cu elanul managerilor, al salariaților
Fabrica de confecții „IONEL” SA este una dintre întreprinderile care au acceptat solicitarea Primăriei generale a municipiului Chișinău și a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de a purcede la confecționarea măștilor de protecție. Mai mult decât atât, a procurat din mijloace financiare proprii materialele necesare. Administrația fabricii a detașat în acest scop un anumit contingent dintre angajați, care și-au pus în pericol viața și sănătatea în condiții pline de riscuri generate de pandemie. Totul a avut un singur obiectiv: de a fi solidari cu persoanele care se află în prima linie de luptă cu coronavirusul.
Salariații merită mai multă protecție și susținere din partea statului
De aceea, managerii, lucrătorii întreprinderii au contat nespus de mult pe măsurile de susținere din partea Executivului. Tamara Luchian, directoarea fabricii de confecții „IONEL” SA, a declarat că măsurile anticriză ale Guvernului s-au dovedit „oportune și binevenite”, dar insuficiente. La modul concret, dumneaei consideră că asemenea întreprinderi, precum fabrica de confecții „IONEL” SA și altele, care sunt antrenate la confecționarea măștilor, a mănușilor, combinezoanelor și a altor echipamente de protecție pe perioada de urgență, de pandemie, ar fi trebuit să fie scutite în proporție de sută la sută de plata impozitelor și a tuturor taxelor pe salarii, atât la nivelul persoanelor juridice, cât și cel al persoanelor fizice.
Tamara Luchian este de părere că, în condițiile în care țara noastră nu dispune de materie primă și accesorii, iar plățile pentru procurarea lor din exterior trebuie să fie achitate în avans, ar fi bine ca agenții economici care importă materialele respective pentru confecționarea echipamentelor de protecție și pierd mult timp pentru fabricarea și comercializarea acestora, să beneficieze de mai multe bonusuri decât întreprinderile care și-au suspen-dat activitatea. Ea pledează pentru ca aceste întreprinderi să beneficieze în proporție de sută la sută de toate măsurile prevăzute de Guvern, să fie scutite de plata contribuțiilor sociale, medicale și a impozitului pe venit.
Administrația fabricii de confecții „IONEL” SA contestă unele măsuri ale Guvernului. Ea nu a fost de acord cu prevederile dispoziției nr. 6 din 26 martie anul curent, care a statuat zilele de odihnă în perioada 30 martie – 3 aprilie, nici cu dispoziția nr.8 din 28 martie, anul de față, în ceea ce privește faptul că zilele din perioada 30 martie – 3 aprilie se includ în tabelul de evidență a timpului de lucru și de calculare a salariului pentru lunile martie și aprilie ca zile prezente la lucru. Rezultă că prima dispoziție stabilește zilele din perioada 30 martie – 3 aprilie drept zile de odihnă, iar cea de-a doua le dă drept zile libere plătite. Este inacceptabil, spune Tamara Luchian, deoarece este o nedreptate față de agenții economici care contribuie la formarea bugetului local și central, în timp ce, insistă dânsa, bugetarii nu generează venituri publice, dar beneficiază de salarii de la stat.
Tamara Luchian a relevat că măsurile propuse de Guvern nu au fost suficiente nici sub aspectul protecției sociale a salariaților pe perioada pandemiei. Ea consideră că salariații care au continuat să muncească în condițiile vitrege ale stării de urgență, de pandemie, expunându-și sănătatea și viața la pericole mari, mai cu seamă în timpul deplasării la locul de muncă și spre casă, ar fi trebuit să beneficieze de bonusuri suplimentare.
Totodată, ea sugerează ca angajații cei mai expuși coronavirusului – de peste 63 de ani, cu diabet zaharat, hipertonici, cu alte maladii cronice – care au fost siliți să stea acasă pe perioada pandemiei, ar fi meritat un salariu garantat de 2775 de lei din bugetul de stat, ca și persoanele care au revenit în țară. Tot această sumă de bani ar fi urmat să fie achitată cu titlu de salariu minim garantat mamelor care au fost nevoite să stea acasă cu copiii din cauza suspendării activității grădinițelor, a școlilor.
În fine, Tamara Luchian își manifestă îngrijorarea și față de situația împovărătoare în care au ajuns salariații, care au contractat credite de la bănci și propune că acestea, dincolo de faptul că trebuie să eșaloneze rambursarea creditelor, ar urma să reducă rata dobânzilor din sursele lor proprii, dat fiind faptul că persoanele care nu au lucrat în perioada stării de urgență se confruntă cu o situație financiară precară.
Sindicatele îndeamnă Guvernul să realizeze proiecte de stimulare economică
Nadejda Rusnac, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară, îndeamnă Guvernul să realizeze proiecte de stimulare economică și măsuri la locul de muncă pentru a proteja sănătatea, veniturile lucrătorilor și familiilor lor și pentru a stabiliza economia. Dumneaei a menționat că pachetele de stimulare economică, financiară și de extindere a protecției sociale trebuie să fie accesibile pentru toți salariații, indiferent de statutul lor de muncă.
Ar fi de menționat că aprecierile și propunerile directoarei fabricii de confecții „IONEL” SA sunt în deplină consonanță cu măsurile ce se conțin în demersul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova și al Confederației Naționale a Patronatului, înaintat la mijlocul lunii trecute către Guvern. Partenerii sociali, sindicatele și patronatul cer întreprinderea unor măsuri pentru acoperirea necesităților imediate și pentru depășirea consecințelor de lungă durată provocate de criza epidemiologică din țară, întru susținerea populației, salariaților rămași fără un loc de muncă, dar și a agenților economici care și-au stopat activitatea.
