Majorarea tarifelor la gazele naturale și energia electrică îi va afecta cel mai mult pe profesori, de care depinde viitorul copiilor noștri

 

La 20 iulie anul curent, au fost majorate tarifele la energia electrică cu aproape 37 la sută şi la gazele natu­rale cu peste 15% (suspendată recent). Imediat după aceasta, printr-o de­claraţie, Confederaţia Na­ţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a arătat profund îngrijorată de situa­ţia la care s-a ajuns în urma respectivelor scumpiri. CNSM a criticat hotărârile Consiliului de Administraţie al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică privind aprobarea tarifelor la gazele naturale, energie electrică, deoarece nu a fost efectuat un audit privind veridicitatea indicatorilor principali şi corectitudinea calculelor prezentate de fur­nizori.

 

Astfel, se remarcă în de­claraţie, la examinarea cal­culelor tarifului prezentate de compania „Gas Natural Fenosa” se evidenţiază dife­renţe între volumul energiei procurate şi cel de energie furnizată în cuantum de 390 mii MWh sau în proporţie de 13 la sută. De asemenea, se constată o diminuare a volu­mului energiei furnizate în proporţie de 35,9 mii MWh sau cu l,4% mai puţin faţă de datele reale ale anului 2014, ceea ce a condus, în viziunea CNSM, la majorarea nejusti­ficată a tarifelor.

Drept urmare a majorării tarifelor la energia electri­că şi gaze naturale, avertiza conducerea confederaţiei, se va produce o înrăutăţire drastică a nivelului de trai al populaţiei, se va diminua puterea de cumpărare.

De aceea, sindicatele au cerut preşedintelui ţării, Parlamentului, Guvernului să întreprin­dă măsurile necesare pentru a nu se admite majorarea exagerată a tarifelor şi preţurilor, să vină cu un pachet de măsuri de susţinere financiară a populaţiei prin acordarea com­pensaţiilor la plata energiei electrice şi a ga­zelor naturale, care ar acoperi  măcar parţial majorarea tarifelor. Pentru a se evita tensiu­nile sociale, CNSM a revendicat indexarea de urgenţă a veniturilor salariale, indemnizaţii­lor şi pensiilor.

 

Guvernarea ezită să întreprindă măsuri de protecţie socială

 

Din păcate, răspunsul guvernării s-a do­vedit a fi unul inadecvat. Astfel, în loc să elaboreze recomandări privind ameliorarea situației care s-a creat în ţară, privind asigu­rarea unui nivel de trai decent al populaţiei, a păcii şi securităţii sociale, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei se dedă la nişte explicaţii banale, formale, precum că legea nu prevede indexarea salariilor, că lipsa mij­loacelor financiare nu permite îmbunătăţirea condițiilor de salarizare. Iar de soarta pensio­narilor, a familiilor cu mulţi copii, în genere, nici nu se aminteşte.

 

Corectitudinea calculelor prezentate de monopolişti este contestată de mai mulți experți

De aceea, Mihail Hîncu, vicepreședinte al CNSM, i-a adresat premierului Valeriu Streleţ o scrisoare prin intermediul căreia ţine să-i amintească precum că, potrivit Legii privind indexarea veniturilor băneşti ale populaţiei, cetăţenilor Republicii Moldova li se garantea­ză dreptul la compensarea pierderilor supor­tate în legătură cu majorarea preţurilor şi a tarifelor la mărfurile de consum şi servicii.

Deci, conform legii menționate, urmea­ză să fie indexate toate veniturile băneşti ale cetăţenilor în formă de remunerare a muncii, ale lucrătorilor instituţiilor şi organizaţiilor bugetare, precum şi ale întreprinderilor şi or­ganizaţiilor care comercializează producţie la preţuri fixe, pensiile, bursele, indemnizaţiile şi alte venituri ce nu au caracter unic, veniturile băneşti ale populaţiei în formă de depuneri în instituţiile sistemului financiar şi de credite. Drept motiv pentru indexarea veniturilor bă­neşti serveşte creşterea ratei inflației, care în luna iulie anul curent a depășit cu 3,6 la sută cota prevăzută de legea amintită. Or, indicele creșterii preţurilor şi tarifelor la mărfuri de consum şi servicii a constituit 8,6 la sută.

Mihail Hîncu subliniază că legea stipulează faptul că la stabilirea mărimii compensaţiei se ia în considerare creşterea indicelui preţuri­lor şi tarifelor la mărfurile de consum şi servi­cii, sporirea veniturilor populaţiei şi mărimea lor absolută. Veniturile băneşti ale populaţiei sub formă de remunerare a muncii, pensii, burse, indemnizaţii se indexează, prima par­te a veniturilor, egală cu mărimea dublă a salariului minim lunar în ţară – la mărimea indicelui preţurilor, următoarea parte a veni­turilor, egală cu salariul minim lunar – cu 50 la sută din mărimea indicelui preţurilor. De aceea, CNSM a solicitat să se elaboreze și să se înainteze propuneri în vederea indexării veniturilor salariale, a pensiilor și alocațiilor, indemnizațiilor, depunerilor bănești ale cetățenilor.

 

Tariful la energia electrică, majorat în mod exagerat

 

Tot printr-o scrisoare, vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova şi-a exprimat dezacordul cu Mi­nisterul Economiei din Republica Moldova vizavi de concluziile acestei instituţii publice pe marginea constatărilor ce se conţin în de­claraţia CNSM referitor la diferențele de date privind volumul energiei electrice procurate şi cel al energiei electrice furnizate, diminu­area volumului energiei furnizate comparativ cu volumul furnizat efectiv în anul 2014. Mi­hail Hîncu precizează că cifrele din declarația CNSM au fost preluate dintr-o scrisoare din anul acesta a I.C.S. „Gaz Natural Fenosa Fur­nizare Energie” SRL, înregistrată la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică. Se accentuează că prin micșorarea volumului de furnizare a energiei electrice și majorarea consumului, precum și a cheltuielilor operati­ve cu 16,6%, la care se mai adaugă rentabili­tatea activelor de furnizare cu 71 de milioane 268 de mii de lei, se majorează în mod exage­rat tariful la energie electrică.

 

Furnizorul de gaze naturale majorează cheltuielile, dar plăteşte consumatorul

 

Cât priveşte tarifele la gazele naturale, vi­cepreşedintele CNSM precizează că cifrele invocate de către sindicate reflectă indicatorii SA „Moldovagaz”, ce se regăsesc într-o scri­soare a acestei companii înregistrată la ANRE în luna martie anul curent. Astfel, conform calculelor prezentate, cheltuielile necesare pentru activitatea SA „Moldovagaz” au fost mărite cu 554%, dintre care  doar profitul a fost prognozat  de a fi mărit cu 330,69%. Mij­loacele fixe, date în exploatare până în anul 2003, au fost reevaluate în 2009 în creștere de șapte ori. Mai apoi, deşi CNSM a insis­tat, nu a fost obţinută nici o explicație de la specialiștii ANRE referitor la cheltuielile SA „Moldovagaz” și a întreprinderilor sub-ordonate companiei „Moldovagaz” ce ţin de uzura, remunerarea muncii, alte cheltuieli comerciale.

 

Taine ferecate cu şapte peceți

 

Se menţionează că, în cadrul ședinței co­mune CNSM-ANRE din ultimele zile ale lu­nii iulie anul curent, specialiștii agenţiei au relatat că la stabilirea tarifelor la gaze s-au luat în calcul volumele anului 2014, că nu s-a efectuat un audit al corectitudinii calculelor prezentate de furnizori înainte de aprobarea tarifelor.

Mihail Hîncu mai punctează o problemă, pe care cei care revendică sau aprobă tarife mai mari la gaze naturale încearcă să o mu­şamalizeze. Potrivit Acordului încheiat între Republica Moldova și Societatea pe Acțiuni „Gazprom” cu privire la reeșalonarea dato­riei Republicii Moldova, de 90 de milioane de dolari SUA, pentru gazele livrate în anii 1996-1997, ratificat de legislativul nostru în luna noiembrie 1998, în perioada primilor doi ani tarifele la gaze urmau să fie mărite cu circa 4,2 dolari SUA pentru 1000 de metri cubi, iar în perioada de 2001-2005 – în me­die cu 12,3 dolari SUA pentru 1000 de metri cubi. De ce atunci în tariful existent la gazele naturale, începând cu anul 2006, se întreabă vicepreşedintele CNSM, se includ câte patru dolari SUA pentru deservirea datoriilor anilor 1996-1997?