Mai întâi cunoștințele, după care studiile și experiența, pe piața muncii

Piața muncii se schimbă constant, mai ales când în ecuație intră fac­tori care influențează masiv modul în care angajații se raportează la muncă și cum se desfășoară aceas­ta. După ce pandemia de Covid-19 a pus bazele celor mai profunde schimbări de pe piața muncii de până acum, lucrurile continuă să evolueze.

Responsabili de la platformele de an­gajare ne spun că angajatorii pun preț tot mai mult pe abilitățile reale ale potențialilor angajați, în defavoarea diplomelor și chiar a vechimii în muncă. Coordonatorii platformelor de angajare ne spun că au ob­servat că, în ultimii ani, contează mai puțin ce fel de studii are cel care vrea să se an­gajeze și mai mult cât de eficient își face treaba.

„Angajatorii preferă oameni cu experienţă mai puţină sau în general fără expe­rienţă şi cu studii care nu este neapărat să fie superioare. În 70% din cazuri din anun­ţuri de angajare nu este indicat că o per­soană trebuie să aibă studii superioare”, menționează Vladimir Badan, director de marketing al unei platforme de angajare.

Șoferii, cei mai căutați

Potrivit unei platforme de angajare, cea mai solicitată poziție în 2024 a fost cea de șofer. Pentru a fi angajați, candidații aveau nevoie doar de permis și să poa­tă conduce, bineînțeles. Contabilii au fost pe locul doi în ceea ce privește cererea. În cazul acestora, angajatorii sunt interesați de experiență și rezultate, de numărul de proiecte de succes şi mai puțin de studiile candidaților. Pe locul trei în topul joburilor solicitate au fost anul trecut specialiștii în vânzări. Principala abilitate solicitată este  comunicarea și dorința de a lucra. Majori­tatea solicitanților au fost tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, fără studii. În următorii cinci ani, piața muncii va suferi schimbări și mai mari, susțin specialiștii din acest domeniu. Iar asta inclusiv din cauza influenței inteligenței artificiale, care va anula unele profesii.

„Câteva exemple de joburi care pro­babil ar putea să dispară pe parcurs sunt casierii de la supermarketuri, pentru că procesele se automatizează, unii angajaţi din bănci, pentru că avem multe proce­se deja automatizate în mobile banking, probabil că mulţi din asigurare, pentru că, iarăşi, asigurările şi reasigurările se fac la nivel online mai mult şi angajaţii pot să dispară pe parcurs, şi toate profesiile care presupun anumite procese care pot fi auto­matizate”, mai spune Vladimir Badan.

Joburi noi

În schimb, apăr joburi noi, așa precum virtual reality designer, prompt enginee­ring, dacă vorbim de inteligenţa artificială, podcaster pentru dezvoltarea blogurilor și specialiști în digital marketing. Odată cu noile tendințe de pe piața muncii, decalajul între sistemul de învățământ și necesită-țile angajatorilor devine tot mai mare. Iar pentru a obţine cunoștințele necesa­re, oamenii sunt nevoiţi să facă cursuri în străinătate și pe diferite platforme edu-caţionale. Experții recomandă instituțiilor de învățământ să se adapteze și să reacţio­neze mai flexibil la cerințele pieței.

Deși relativ diversificat, rezultatul siste­mului de învățământ superior nu răspunde nevoilor mediului de afaceri privat, în linie cu structura actuală a economiei, și nu este pregătit pentru schimbările structurale pre­vizionate, se constată într-o analiză reali­zată în anul 2024, la solicitarea Camerei de Comerț și Industrie a Moldovei, pe fondul îngrijorărilor membrilor organizației cu pri­vire la disponibilitatea forței de muncă din Republica Moldova

Schimbările din sfera muncii se reflectă și asupra salariilor. Și avem deja multe com­panii în Republica Moldova cu salarii de mărimea celor occidentale. Cele mai gene­roase țin în continuare de sfera IT, unde sa­lariile pot trece și de 60 de mii de lei.

„Salariile sunt conform cerinţelor, care sunt destul de mari. Personalul trebuie să fie suficient de pregătit, să cunoască lim­bajele de programare, să cunoască limbi străine, respectiv, şi salariul este pe măsu­ra aşteptărilor”, menționează Ana Necul­ce, specialistă la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Pe locul doi după mărimea salariilor este sectorul construcțiilor, unde se oferă în jur de 20-30 de mii de lei. Aceste sume sunt propuse sudorilor, fierar-betoniştilor, faso­natorilor de piese şi construcţii din beton, arhitecţilor, inginerilor şi diriginţilor de şan­tier. Pe locul trei se află industria prelucră­toare, cu salarii de 15-25 mii de lei. De salarii mult mai mici au parte funcționarii publici din domeniul sănătății – în medie, 15.000 de lei. Amintim că salariul minim stabilit prin lege este de 5.500 de lei.

Anul trecut, prin intermediul subdiviziu­nilor ANOFM, și-au găsit un loc de muncă peste 16 mii de persoane.