Lupta cu corupția din Republica Moldova – un pas înainte în clasamentul mondial

Republica Moldova a urcat 10 poziții în clasamentul Indi­celui de Percepție a Corupției (IPC), în anul 2021. Țara noastră a ajuns pe locul 105 din 180 de țări incluse în studiu. La același nivel se află și țări precum Ecuador, Coasta de Fildeş, Panama, Peru şi Albania.

Cel puțin asta arată datele unui studiu realizat de Transparency In­ternational. Dacă e să comparăm cu anul 2020, observăm că Re­publica Moldova a reușit să urce cu 10 poziții, iar asta înseamnă că situația s-a îmbunătățit puțin. În anul 2020, aceasta a fost clasată pe locul 115.

Judecătorii, în topul corupției cetățenilor

Între timp, moldovenii spun că mai este mult de lucru până la un rezultat bun. Unii dintre cei intervievați de noi au recunoscut că s-au confruntat cu situații de corupție. „Foarte multă corupție avem. Cei mai corupți cred că sunt judecătorii, deci primii. Apoi, procurorii. Bani se plătește și la medici”, ne spune o chișinăuiancă.

„Această corupție este ca un cancer care recidivează, ca o caracatiță cu multe tentacule și se întâlnește în toate domenii­le. Credem că vom ajunge și la ziua când nu o să o mai avem în țară, dar pentru aceasta avem de muncit mult”, adaugă o altă chișinăuiancă.

Potrivit Transparency Interna­ional, în urma alegerilor parla­mentare din iulie 2021, Republica Moldova s-a debarasat de etiche­ta de stat capturat.

„Partidul politic proeuropean care a promis să combată cu ve­hemenţă corupţia a obţinut majo­ritatea în Parlament. Preşedintele proeuropean şi Guvernul Repu­blicii Moldova (atât preşedintele, cât şi premierul, fiind femei) au suscitat optimismul în rândul po­pulaţiei şi speranţele că parti­cipanţii la schema de spălare a banilor în valoare de 22 de miliarde de dolari şi la frauda bancară de un miliard de dolari vor fi deferiţi justiţiei, iar banii – recuperaţi. Gu­vernul a venit cu o serie de iniţiati­ve legislative ce ţin de reformarea organelor anticorupţie şi a secto­rului justiţiei din Republica Mol-dova, care trebuie încă dezbătu­te cu atenţie cu societatea şi cuexperţii. Pentru a menţine ima­ginea pozitivă şi încrederea pub-licului, guvernanţii vor trebui să demonstreze capacitatea de a depolitiza organele anticorupţie şi de a reforma cu adevărat sis­temul de justiţie din ţară”, se menționează în studiu.

Vecinii clasamentului

Datele studiului mai arată că printre vecinii de clasament, cu același punctaj, se află țări precum Ecuador, Coasta de Fildeş, Panama, Peru şi Albania. Potrivit Transpa­rency International, situația s-a schimbat spre bine, după alegerile parlamentare anticipate din iulie anul trecut, atunci când, pentru prima dată, un partid de dreapta a câștigat majoritatea în Legislativ. Indicele de Percepție a Corupției reflectă nivelul percepţiei corupţi­ei din sectorul public şi este calcu­lat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corup­ţie.

Clasamentul realizat de Trans­parency International cuprinde 180 de ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii. Cer­cetările atestă că, în 2021, nivelul corupţiei a rămas constant, la nivel mondial, 86% dintre ţări re­alizând progrese mici sau deloc, în ultimii 10 ani. Între timp, 27 de ţări au atins minime istorice.

Media globală a IPC rămâne neschimbată – 43 de puncte pentru al zecelea an consecutiv, iar 2/3 din ţările incluse în cla­sament au un punctaj al IPC sub 50 de puncte.

În topul clasamentului sunt Danemarca, Finlanda şi Noua Zeelandă, toate fiind, de aseme­nea, clasate printre primele 10 ţări ale lumii la capitolul libertăţilor civile în baza cărora se stabilește Indicele Democraţiei.