27 ianuarie 2021
Chisinau
Cetăţeanul şi legea

Liber profesioniștii și asocierea la sindicat. Raporturile juridice de muncă și buna-credință

Loading
Cetăţeanul şi legea Liber profesioniștii și asocierea la sindicat. Raporturile juridice de muncă și buna-credință
Liber profesioniștii și asocierea la sindicat. Raporturile juridice de muncă și buna-credință
akmasters.net
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).

Liber profesioniștii și asocierea la sindicat. Raporturile juridice de muncă și buna-credință  

Ion PREGUZA

expert

în Departamentul juridic al CNSM

 

Liber profesioniștii și asocierea la sindicat

 

Rog să ne explicați în ce măsură Codul muncii reglemen­tează activitatea liber profesioniștilor și dacă aceștia au dreptul la asociere în sindicat?

Leonid Mămăligă, Călărași

 

Codul muncii nu reglementează activitatea liber profesioniștilor. El reglementează numai pe cea subordonată, în special, activitatea celui care muncește în favoarea și sub autoritatea altuia, în schimbul unui salariu. Liber profesioniștii își desfăşoară activitatea în mod liber, independent prin orice formă de organizare, fie individual sau prin birouri particulare. Cu alte cuvinte, liber profesioniștii exercită o profesie pe cont propriu, adică fără să fie angajați printr-un contract individual de muncă.

Activitatea liber profesioniștilor se reglementează prin legi spe­ciale, cum ar fi: Legea privind executorul judecătoresc nr. 113 din 17.06.2010; Legea privind activitatea de audit nr. 61 din 16.03.2007; Legea ocrotirii sănătății nr. 411 din 28.03.1995; Legea cu privire la notariat nr. 1453 din 08.11.2002 și altele.

Drept principii aplicabile profesiunilor libere sunt independența și responsabilitatea în activitatea lor, obligația de a păstra secretul profesional, calificarea profesională specifică de nivel universitar, admiterea în profesie după promovarea examenului de calificare, evitarea conflictelor de interese și altele, care stau la baza reglemen­tărilor legale în domeniu.

În același timp, liber profesioniștii se pot bucura de dreptul la asociere în sindicat. Art. 7, alin. (2) din Legea sindicatelor stabilește în acest sens că persoanele care nu sunt angajate sau care și-au pierdut locul de muncă, precum și cele care exercită legal o activi­tate de muncă în mod individual, se pot organiza în sindicat sau în­scrie, la propria alegere, într-un sindicat în conformitate cu statutul acestuia, sau își pot păstra apartenența la sindicatul întreprinderii, instituției, organizației în care au lucrat.

 

Raporturile juridice de muncă și buna-credință

 

Vă rog să ne explicați dacă principiul bunei-credințe este consacrat și raporturilor juridice de muncă, și dacă da, ce presupune acesta?

Vitalie Ilieș, Chișinău

 

Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă rezul­tă, în primul rând, din normele constituționale și ale actelor de drept internațional la care Republica Moldova este parte.

Potrivit art. 5 din Codul muncii, asemenea principii ale reglemen­tării raporturilor de muncă și a altor raporturi legate nemijlocit de acestea sunt libertatea muncii, interzicerea muncii forțate, protecția împotriva șomajului, garantarea dreptului fiecărui salariat la achita­rea la timp, integrală și echitabilă a salariului, asigurarea dreptului salariaților la asociere pentru apărarea drepturilor și intereselor lor, inclusiv a dreptului salariaților de a se asocia în sindicate și de a fi membri de sindicat și altele. Principiul bunei-credințe nu este indi­cat în acest articol al Codului muncii ca principiu al reglementării raporturilor de muncă.

Principiul bunei-credințe este un principiu general de drept, care presupune atât întocmirea legii cu corectitudine, cât și realizarea prevederilor ei, ținând cont nu numai de propriile interese, dar și de interesele celeilalte părți.

În materia raporturilor de muncă, acest principiu constă în faptul că atât angajatorul, cât și salariatul, trebuie să-și exercite drepturile și să profite de garanțiile legale fără a prejudicia drepturile și intere­sele legitime ale celeilalte părți.

Ținând seama de faptul că dreptul muncii este conceput ca un drept al protejării salariatului, considerăm însă că, în cadrul rapor­turilor de muncă, urmează a fi legiferat și principiul bunei-credințe, cu scopul de a preveni eventualele abuzuri de drept din partea an­gajatorilor, dar și a salariaților.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com