2 iulie 2022
Chisinau
Varia

Învierea Domnului – Sfintele Paşte, cea mai importantă sărbătoare în lume

Loading
Varia Învierea Domnului – Sfintele Paşte, cea mai importantă sărbătoare în lume
Învierea Domnului – Sfintele Paşte, cea mai importantă sărbătoare în lume
pastele

Foto: stolenimg.com

Creştinii din toată lumea, în fiecare an sărbătoresc Învierea Domnului. Sfintele Paşte şi credinţa în Înviere dau sens vieţii noastre. Fiecare zi pentru un creştin este îndrep­tată spre Înviere, ziua Învierii, ziua Domnului Cel Înviat din morţi.

 

Deoarece Învierea din morţi a Domnului Isus Hristos este semnul biruinţei Sale şi ga­ranţia mântuirii noastre, era firesc ca încă de la început comemorarea acestei învieri să constituie una din­tre sărbătorile cele mai importante ale creștinătăţii. La câteva zile după intrarea Sa în Ierusalim, Mântuitorul a fost judecat şi răstignit, a murit pe cruce şi a fost pus în mormânt. După trei zile, duminică dis-de-dimineaţă, El a înviat ca un biruitor, cu puterea dumnezeirii Sale, ca să împlinească Scriptura şi cele hotărâte de icono­mia divină pentru mântuirea neamu­lui omenesc.

 

Sărbătoarea luminii şi a sufletului

 

Paştele este sărbătoarea păcii şi a împă­cării omului cu Dumnezeu. În acest sens, sărbătoarea Sfintelor Paşti ne îndeamnă să ducem lumină acolo unde locuim sau unde muncim. Să ducem lumină, bucurie şi pace celor care sunt întristaţi, celor care sunt sin­guri, celor care sunt neajutoraţi.

Sfintele Paşte se serbează ca fiind cea mai mare sărbătoare o dată pe an. Data Paştelui depinde de două fenomene naturale: unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar altul cu dată schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Sfintei sărbători de Paşte să varieze în fiecare an, căci luna pli­nă pascală apare în unii ani mai aproape de echinocţiu. Paştele va fi serbat totdeauna duminica. Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară.

 

Vine Paştele cu tradiţii şi obiceiuri

 

Sărbătorile de Paşti emană de fiecare dată o atmosferă deosebită. Tradiţional, gospo-dinele încondeiază ouă, pregătesc bucate alese, coc pască şi cozonaci. De Paşti, fami-liile se adună împreună la masa de sărbătoa­re, după slujba de Înviere și sfințirea buca­telor.

Se spune că din primul ou ciocnit în ziua de Paşte trebuie să mănânce toţi membrii fa­miliei, pentru a fi întotdeauna împreună. În mai multe sate din Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori, bănuți şi un ou roşu. Se zice că astfel vom fi rumeni precum oul roşu, bogaţi şi sănătoşi. Cel care se spală ultimul din acest vas ia banii. În unele sate moldove­neşti se spune că cel al cărui ou nu se sparge va trăi cel mai mult. Pe de altă parte, dacă spargi oul, vei fi voinic tot anul. O altă tra­diţie cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum. În mai multe zone din Moldova, oamenii pun dimineaţa un ou roşu şi unul alb într-un vas cu apă apoi se spală, se dau pe obraji cu cele două ouă, lăsând apoi câte o monedă în acel vas. La întoarcerea acasă, cel care aduce Lumina Sfântă de la slujba de Înviere tre­buie să facă o cruce din fum pe grinda uşii, pentru ca toată gospodăria să fie protejată de rele.

 

Cum sărbătoresc Paştele alte popoare

 

Paștele, care comemorează evenimentul fundamental al creștinismului – Învierea lui Isus Hristos – la a treia zi după răstignirea lui din Vinerea Mare, este una din cele mai im­portante sărbători creştine și este marcată în toate ţările lumii de tradiții și obiceiuri care mai deosebite şi neobișnuite.

În Franţa, Olanda şi Belgia, tradiția spune că toate clopotele din biserici zboa­ră spre Roma pentru câteva zile și se întorc în dimineața Paștelui. Clopotele zburătoare aduc cu ele ouă colorate. Această credință s-a înrădăcinat pentru că vreme de câteva zile înainte de Paști, din respect pentru Mântu­itor, clopotele nu bat niciodată.

În Finlanda şi Suedia, în marţea de dinaintea Paştelui, copiii îşi pictează faţa, se costumează în vrăjitori, iar apoi colindă case­le, din uşă în uşă, cerând bomboane. Această tradiţie se perpetuează din vechile obiceiuri menite să alunge spiritele rele şi vrăjitoarele care îşi fac apariţia între Vinerea Mare şi Du­minica Paştelui.

La origini, aprinderea focurilor în aer li­ber se petrecea pe 30 aprilie, în noaptea Wal­purgiilor dar fiindcă această dată este apro­piată de sărbătoarea pascală, oamenii le-au strămutat de Paşte şi le-au menit alungării spiritului lui Iuda.

Obiceiurile nemţești sunt legate de arderea copacilor, astfel că de Paşte se face un foc din brazii ce au fost împodobiţi de Crăciun. Tradiţia are la origini riturile stră­vechi care marcau simbolismul victoriei pri­măverii asupra iernii aspre.

Poate cea mai neobişnuită dintre tradiţi­ile pascale se regăseşte în ţările cu influenţă slavă – Cehia, Slovacia, Rusia, dar şi în Ungaria, unde, a doua zi de Paşte, femeile sunt biciuite simbolic pentru a fi frumoase şi sănătoase în anul ce urmează. Bărbaţii arun­că pe ele găleţi cu apă şi apoi le „bat” cu un bici din răchită decorat cu panglici colorate.

Polonezii prepară, cu ocazia sărbătorii pascale, o pâine tradiţională. Obiceiul spune că dacă la prepararea acesteia participă şi un bărbat, mustaţa acestuia se va albi, iar alua­tul nu va creşte. De aceea, bărbaţii polonezi sunt consideraţi foarte norocoşi, fiindu-le interzis să îşi ajute consoartele la prepararea bucatelor.

Pe insula Chios din Grecia, există o tradiţie veche de secole, ce se pare că a înce­put atunci când locuitorii oraşului încercau să sperie armata turcească cu ajutorul arti­ficiilor, astfel că cele două biserici ortodoxe din oraşul Vrontados organizează în fiecare an de Paşte „un război” cu artificii, într-un spectacol care, de Paşte, atrage numeroşi tu­rişti.

Iepurașul de Paşte, devenit cel mai po­pular simbol al acestei sărbători, a fost îm­prumutat recent de europeni din America, unde, de Paşte, obiceiul este să se ascundă ouăle în casă sau în gradină, iar copiii tre­buie să le găsească pentru a putea primi, în schimb, daruri.

În Australia, însă, din cauza faptului că iepurii le-au distrus recoltele şi vegetaţia, localnicii îl preferă pe marsupialul lor nativ, Bilby.

În Insulele Canare din Spania exista tradiţia unui „dans al morţii” în Joia Mare, care presupune costume specifice şi scene din Biblie interpretate de copii si adulţi. În orăşelul Verges, locuitorii defilează costu­maţi în diferite creaturi fantastice şi dan­sează „dansul morţii” pe străzile medievale, urmaţi de personaje îmbrăcate în schelete ce cară cutii cu cenuşă. Spectacolul fantastic şi ciudat începe la miezul nopții și continuă până la ora 3 dimineața.

 

Data Paştelui pe perioada anilor 2015–2030

 

2015 – 12 aprilie

2016 – 1 mai

2017 – 16 aprilie

2018 – 8 aprilie

2019 – 28 aprilie

2020 – 19 aprilie

2021 – 2 mai

2022 – 24 aprilie

2023 – 16 aprilie

2024 – 5 mai

2025 – 20 aprilie

2026 – 12 aprilie

2027 – 2 mai

2028 – 16 aprilie

2029 – 8 aprilie

2030 – 28 aprilie

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
Situs sbobet resmi terpercaya. Daftar situs slot online gacor resmi terbaik. Agen situs judi bola resmi terpercaya. Situs idn poker online resmi. Agen situs idn poker online resmi terpercaya. Situs idn poker terpercaya.

situs idn poker terbesar di Indonesia.

List website idn poker terbaik.

Kunjungi situs mpo slot online terpercaya

Kunjungi Situs slot mpo online terbaik Indonesia.

Situs agen slot terpercaya dan resmi

slot hoki gacor