Indicele Percepției Corupției: reformele în justiție bat pasul pe loc

În anul 2022, Republica Mol­dova a urcat doar trei poziții în clasamentului Indicelui Percepției Corupției (IPC) pentru anul trecut. Țara noastră a înregistrat un scor al IPC de 39 de puncte, fiind pe locul 91 din 180 de ţări incluse în clasament (pentru compara­ţie, scorul IPC 2021 a fost de 36 puncte, Moldova fiind pe locul 107 din 180 de ţări).

Prea modest, afirmă cei de la Transparency International Mol­dova (TIM). Totuși, aceștia susțin că motivele evoluției lente sunt plauzibile. Este vorba despre cri­zele în care ne-am pomenit în ul­timul an și care au dat peste cap unele reforme în justiție.

„Este o creștere modestă din punctul nostru de vedere, având cunoștințe că țara noastră poa­te mai mult și vrea mai multe rezultate în domeniul combate­rii corupției și reformării justiției. Vedem că pe poziții de clasament înalt se mențin aceleași state ca și în anii precedenți. Este vorba de Danemar­ca, Finlanda și Noua Zeelandă”, ne spune directoarea TIM, Lilia Zaharia.

Aceasta ne-a explicat că re­zultatul a fost influențat inclusiv de gestionarea celor două cri­ze în care ne-am pomenit, cea a refugiaților ucraineni și cea ener­getică. Directoarea Transparency International Moldova susține că țara noastră ar fi avut rezultate și mai bune dacă nu încetineau re­formele în domeniul combaterii și prevenirii corupției.

„De exemplu, s-a menținut aceeași problemă. La Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și la Procuratura Generală încă mai sunt persoane care dețin funcții de conducere interimare. Ceea ce face șubredă activitatea unei instituții, atunci când nu are un șef bine stabilit și funcțional”, a mai relevat Lilia Zaharia.

Reforme și nu prea

În anul 2022, Republica Mol­dova a obținut statutul de ţară candidat pentru aderarea la UE, ceea ce impune o responsabili­tate sporită în realizarea angaja­mentelor, în special, a celor ce ţin de reforma în domeniile justiţiei şi anticorupţie. A demarat proce­sul de implementare a Strategiei privind asigurarea independenţei şi integrităţii sectorului justiţiei. Noul Cod electoral, adoptat la sfârşitul anului precedent, conţine prevederi care ar eficientiza meca­nismele de asigurare a integrităţii electorale. Şi-a reluat activitatea Consiliul de integritate de pe lân­gă Autoritatea Naţională de Inte­gritate. Cu toate acestea, reforma justiţiei este mult prea lentă, rezul­tatele nefiind palpabile. Mai mult decât atât, autorităţile nu reuşesc să asigure în suficientă măsură un proces incluziv şi transparent de monitorizare. Se menţin carenţe serioase la capitolul comunicării autorităţilor publice cu societatea civilă.

Anul 2022 a fost unul cu pro­vizorat în funcţiile de conducere ale Procuraturii Generale şi a ANI. În astfel de condiţii devine dificilă exercitarea unui control eficient al instituţiilor. Refuzul de a reveni la procedurile de concurs pentru suplinirea funcţiilor de director şi adjuncţii directorului CNA şi vice­preşedintele ANI afectează credi­bilitatea autorităţilor anticorupţie, constituind un regres în imple­mentarea standardelor internaţi­onale. Este regretabilă lipsa unei dinamici în dosarele de rezonan­ţă, mai cu seamă în dosarul „mili­ardului furat”. Republica Moldova rămâne restanţieră în implemen­tarea mai multor recomandări ale Grupului de state contra co­rupţiei (GRECO).

La rândul lor, oamenii spun că, pentru a combate corupția, tre­buie înăsprite și pedepsele pentru comiterea ei, să fie salarii decente, ca acel funcționar să nu fie nevoit să ia mită ca să trăiască.

„Nu văd mari schimbări, adi­că în genere nu văd schimbări. Ni se spune că a fost reținut un funcționar, dar nu mai ajunge să fie pedepsit. Mergi la medic, plătește, mergi după un docu­ment, dă bani. Peste tot trebuie să plătești. Nu dai bani, nu obții ni­mic”, ni se plânge un chișinăuian.

În context, Transparency Inter­national recomandă autorităților să elaboreze un nou document de politici publice în domeniul anticorupţiei, cu respectarea standardelor şi bunelor practici, care să fie pus în aplicare cât mai cu­rând. O altă recomandare este să fie consolidate capacităţile Serviciului de Informații și Secu­ritate în verificarea titularilor şi candidaţilor la funcţii publice, dar şi evaluarea Centrului Național Anticorupție din perspectiva ris­curilor de corupţie. De asemenea, se recomandă soluționarea dosarelor de rezonanţă, mai cu seamă cel privind „miliardul furat”.