– Dle președinte, ați participat, săptămâna trecută, la cea de-a 110-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii, care a avut loc la Geneva. Judecând după delegația din partea Chișinăului, putem conchide că la acest for s-au discutat chestiuni foarte importante pentru partenerii sociali…
– Este adevărat. Conferința Internațională a Muncii este cel mai înalt organism decizional al OIM. Aceasta se întrunește anual, reunind delegațiile tripartite din cele 187 de state membre ale OIM și o serie de observatori de la alți actori internaționali, pentru a examina subiectele legate de lumea muncii. Guvernul de la Chișinău a fost reprezentat de Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale, șef al delegației și de Corina Ajder, secretar de stat la acest minister. Sindicatele au fost reprezentat de subsemnatul și Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, iar patronatele l-au avut ca reprezentant pe Vladislav Caminschi, director executiv al CNPM. Conferința s-a întrunit într-o ședință plenară și în comitete tehnice.
Pe lângă multiplele chestiuni de ordin organizatoric și tehnic, precum ar fi rapoartele ce țin de bilanț, program, buget, modul de aplicare a convențiilor și recomandărilor, s-au discutat probleme vizând standardele în muncă, mai ales când e vorba de ucenicie, despre munca decentă și economia socială și solidară, includerea securității și sănătății în muncă în cadrul OIM, prin modificarea alineatului 2 din Declarația OIM privind principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă etc.
– Care ar fi principalul mesaj, obiectiv urmărit de acest înalt for?
– S-au purtat discuții aprinse, la obiect, privind obiectivul strategic de ocupare a forței de muncă în cadrul acțiunilor ulterioare la Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă. După mine, mesajul principal care a fost transmis tuturor țărilor care au ratificat sau intenționează să ratifice convențiile OIM este că angajatorii trebuie să respecte normele internaționale în domeniul muncii, să fie exclus orice tip de exploatare și discriminare, iar angajații să fie tratați egal pretutindeni, fie că e vorba de cetățenii țării respective sau de imigranți, azilanți etc. Omul trebuie respectat ca atare oriunde, dacă muncește cinstit și este loial statului în care locuiește. Acesta este, cred, principalul obiectiv urmărit de toată lumea civilizată. Conferința OIM a demonstrat că lumea s-a schimbat și nu va mai fi niciodată cum a fost ieri, alaltăieri.
– Ați avut întrevederi cu înalți oficiali din OIM, ETUC, de la sindicate din alte țări. Ne puteți spune care au fost problemele discutate ce ar putea aduce plusvaloare mișcării sindicale?
– Astfel de întrevederi au fost mai multe și trebuie să ținem cont de zicala că socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg. „Vocea poporului” a reflectat, în linii mari, unele întâlniri cu înalți oficiali ai OIM și cu reprezentanți ai structurilor sindicale internaționale. Aș vrea doar să menționez aici subiectele discutate, printre care documentele adoptate de Congresul IV al CNSM, prioritățile sindicatelor noastre pentru următorii cinci ani, evoluțiile social-economice din țară, suportul acordat de sindicate pentru persoanele refugiate ca urmare a războiului din Ucraina.
Totodată, o importanță deosebită în cadrul întrevederilor a fost acordată respectării standardelor internaționale ale muncii. În acest context, s-a menționat că un grup de deputați a elaborat un proiect de lege pentru modificarea unor acte normative, printre care și Codul muncii, la care CNSM are un șir de obiecții argumentate, invocându-se încălcarea unor standarde internaționale a muncii și a unor prevederi ale Directivelor UE, transpuse în legislația națională, precum și diminuarea unor garanții și drepturi ale salariaților. Proiectul respectiv a fost expediat de MMPS spre expertizare OIM, iar reprezentanții CNSM au solicitat conducerii OIM ca în cadrul expertizării să se țină cont și de opinia și avizul prezentat de CNSM.
De pildă, despre implicarea sindicatelor din Moldova la gestionarea crizei refugiaților din Ucraina, care au oferit spații de cazare pentru refugiați în instituțiile sale, inclusiv la sanatoriile aflate în gestiune sa, am discutat nu numai cu oficiali OIM, cărora le-am exprimat recunoștința pentru suportul oferit la gestionarea crizei legate de război, ci și cu reprezentanții unor țări. Am participat, alături de reprezentanți ai structurilor sindicale internaționale și ai sindicatelor din mai multe țări europene, la panelul de lucru cu genericul „Rolul sindicatelor ucrainene pe durata războiului cu Rusia”, organizat de Confederația Sindicatelor din Elveția, unde reprezentanții sindicatelor din Ucraina au informat despre situația din țară și despre acțiunile lor în protecția cetățenilor. La acest panel, am informat asistența despre acțiunile întreprinse la nivel național, dar și de sindicatele din Moldova, de centrele sindicale național–ramurale în gestionarea fluxului refugiaților și asistența oferită de sindicate pentru refugiații ucraineni cazați în sanatorii, unde sunt preponderent femei și copii.
gov.md
La evenimentul organizat de dna Sabine Fradrych, secretar general al Fundației Friedrich-Ebert-Stiftung, conducerea CNSM a făcut un schimb de opinii pe probleme de interes comun cu reprezentanții sindicatelor din Polonia, Ucraina, Rusia, Franța, Romania.
– Sunt sigură că la întrevederi ați discutat și despre parteneriatul social, fiindcă acesta este indispensabil într-o țară democratică…
– Da, bineînțeles, am discutat despre implementarea mai multor proiecte importante care vizează consolidarea parteneriatului social la nivel național și teritorial. Am menționat, în context, despre relansarea activității Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective și, totodată, despre provocările cu care se confruntă partenerii sociali la etapa actuală și obiectivele pentru următoarea perioadă.
De asemenea, împreună cu patronatele și cu Guvernul, am reușit să majorăm și să egalăm salariile minime atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat, astfel încât să asigurăm într-o anumită măsură puterea de cumpărare în condițiile creșterii alarmante a inflației din cauza crizei energetice și a războiului din Ucraina. Fără asigurarea unei creșteri continue a salariilor nu vom putea preveni exodul populației din țară și contribui la reducerea sărăciei. O provocare pentru partenerii sociali rămâne a fi economia informală și nedeclararea tuturor veniturilor salariale, care fac mai vulnerabili lucrători informali și pun în pericol sustenabilitatea sistemului de securitate socială, iar în acest context, este necesar să fie elaborat un document de politici care să conțină măsuri pentru diminuarea fenomenului dat.
Nu pot să nu menționez, de asemenea, întrevederea cu Anton Leppic, secretar executiv al PERC, cu care am discutat despre consolidarea cooperării dinte CNSM și PERC în domeniul social-economic, juridic și sindical, prin diseminarea celor mai bune practici în aceste domenii, precum și suportul din partea PERC în cadrul Platformei societății civile a Acordului de Asociere RM-UE.
Și, desigur, am avut o discuție cu Sharan Burrow, secretar general al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC), cu care am abordat subiectul despre cooperarea bilaterală și participarea reprezentanților CNSM la Congresul ITUC din noiembrie anul curent.
Discuțiile purtate cu Pierre Goutaz, șeful Departamentului internațional al Confe-derației Generale a Munci (CGM) din Franța, s-au axat pe propunerea de a iniția consultări pe marginea elaborării unui Acord de colaborare dinte CNSM și CGM privind protecția lucrătorilor migranți, precum și inițierea unor proiecte de interes comun.
Am avut o săptămână foarte încărcată, cu multe întrevederi, ședințe, discuții, dezbateri pe marginea unor probleme foarte importante în plan social-economic, pe care încă mai trebuie să le analizăm, să le „procesăm”, dacă putem spune așa. Sperăm că experiența acumulată ne va ajuta să dăm un nou impuls mișcării sindicale de la noi.
– Ce impact ar putea avea asupra Republicii Moldova lucrările, rezultatele Conferinței organizate de OIM?
– Sunt sigur, reprezentanții Guvernului au fost atenți la problemele discutate și vor adopta măsuri de racordare a legislației naționale la normele internaționale. Noi am participat, de pildă, la ședințele Comitetului privind aplicarea standardelor, la care s-a examinat cazul din Noua Zeelandă privind nerespectarea Convenției OIM nr. 98. A fost o ședință instructivă. Trebuie menționat aici că Noua Zeelandă e o țară industrializată, dezvoltată, în care există un regim democratic. Și totuși, au existat anumite pretenții privind respectarea normelor internaționale…
Republica Moldova nu a figurat pe lista țărilor în care se încalcă standardele internaționale ale muncii pentru a fi examinată în cadrul sesiunii actuale a Conferinței, dar aceasta nu înseamnă că dosarul privind nerespectarea Convențiilor OIM nr. 81 și 129 a fost scos de pe rol. R. Moldova va fi monitorizată în continuare, până când ce va conforma normelor din convențiile indicate. De aici pot fi trase concluziile de rigoare.
