Colaj: vocea.md
Raportul companiei Kroll arată că cel puțin 13,5 miliarde de lei de la BEM, Banca Socială și Unibank au ajuns în zone off-shore doar în ultimele zile ale lunii noiembrie anul trecut. În acelaşi timp, specialiștii de la Banca Națională a Moldovei spun că doar pentru recapitalizarea acestor trei bănci ar fi necesare circa 33 de miliarde de lei. Totodată, banca centrală a statului şi serviciul de combatere a spălării de bani, care funcționează pe lângă Centrul Național Anticorupție, recunosc că cele trei bănci, care dețin aproape o treime din activele bancare din Moldova, prin intermediul unor tranzacții dubioase, au oferit credite care nu au mai fost rambursate și care reprezintă 15 la sută din PIB-ul țării.
Organele de drept promit, însă rezultatele lipsesc
În genere, vor putea fi recuperate vreodată aceste miliarde de lei? Directorul Centrului Naţional Anticorupţie a dat garanţii, în cadrul unei şedinţe închise a Parlamentului, că banii vor fi întorși până la ultimul bănuț, dar, după cum au mărturisit ulterior unii deputaţii, multora le vine foarte greu să creadă în aceste promisiuni.
Unii cred că este puțin probabilă o anchetă obiectivă și imparțială, fără implicarea specialiștilor de peste hotare. Anumiţi experţi de la noi sunt de părere că raportul comisiei parlamentare indică asupra incompetenței și iresponsabilității membrilor consiliilor de administrație ale băncilor, care au adoptat decizii ilegale și au aprobat acordarea creditelor destul de mari unor companii mici, ce nu aveau o istorie de creditare, cu încălcarea procedurilor interne și a regulamentelor Băncii Naționale.
Desigur, investigarea situației privind dispariția miliardelor prin intermediul Băncii de Economii, Băncii Sociale și „Unibank” continuă să rămână un subiect important. Organele de drept încearcă să descâlcească schema intermediarilor și să întoarcă măcar o parte din banii scoși din țară, urmele cărora s-au pierdut misterios undeva în spațiile zonelor off-shore. Acestea se confruntă cu dificultăți în ceea ce priveşte calificarea infracțiunilor săvârșite și în aprecierea juridică a tranzacțiilor dubioase, cu ajutorul cărora banii ajungeau peste hotare. Ancheta constată semne ale unor infracțiuni, precum spălarea de bani, escrocheria, infracțiuni comise de persoane cu funcții de răspundere, prejudicierea proprietății publice în proporții deosebit de mari, ca urmare a escrocheriilor sau depășirii atribuțiilor etc. Deocamdată, acestea se abțin de la comentarii pe marginea dosarelor penale, deschise pe faptul scoaterii miliardelor de lei peste hotare din cadrul „grupului BEM”. Surse din cadrul Procuraturii Generale explică acest fapt nu doar prin secretul anchetei, dar și prin lipsa rezultatelor reale.
Să ne luăm nădejdea de la miliardele furate
Nici chiar reprezentanţii instituţiilor internaţionale care activează în Republica Moldova nu cred că miliardele de lei dispărute din cele trei bănci vor putea fi recuperate vreodată. De exemplu, Alex Kremer, director de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova, a declarat nu demult că aceste sume fabuloase pot fi trecute la pierderi şi vor trebui acoperite cumva. O altă sursă decât bugetul de stat Alex Kremer nu vede. Ceea ce ar însemna că cineva a furat banii, iar noi, locuitorii ţării, vom fi nevoiţi să plătim din salariile, veniturile noastre.
Directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova are două variante pentru acoperirea pierderilor din bugetul de stat: fie sunt mărite veniturile, ceea ce la momentul de faţă este absolut imposibil, întrucât ţara intră în criză, fie vor trebui tăiate cheltuielile, adică salariile, pensiile, ajutoare sociale etc. Altă cale nu există, pierderile urmează să fie recuperate, afirmă tranşant Alex Kremer.
BNM, principalul vinovat de furtul miliardelor
Vorbind despre posibilii vinovaţi şi cauzele plauzibile ale dispariţiei miliardelor de lei din cele trei bănci, reprezentantul Băncii Mondiale arată cu degetul la guvernanţii noştri. Din cele spuse de Alex Kremer rezultă că, pe parcursul ultimului an, autorităţile statului nostru au fost informate de mai multe ori despre nelegiuirile care se fac în sistemul bancar al ţării şi ar fi avut timp berechet pentru a interveni. De asemenea, rezultatele investigațiilor preliminare ale companiei Kroll indică faptul că în anii 2012–2014 a existat un efort coordonat și ascuns pentru preluarea controlului asupra celor trei bănci, iar ulterior, pentru a masca natura adevărată a tranzacțiilor, a fost maximizat volumul de credite acordate.
În același timp, experţii locali susţin că era imposibil ca banii din cele trei instituţii financiare să fie scoşi fără să cunoască instituţiile statului. Este vorba, în primul rând, de CNA, Banca Națională, Procuratura Generală, CNPF. Era, practic, imposibil, fiindcă legislația le permite să monitorizeze aceste fluxuri de bani. Toți au știut, însă nimeni nu a întreprins nici o măsură. Totodată, până în prezent, nu a fost efectuată o analiză detaliată a modului în care instituțiile de stat și-au îndeplinit obligațiile și de ce acestea nu și-au exercitat atribuțiile în deplină măsură, pentru a preveni furtul miliardelor din sectorul bancar. Totuşi, directorul de ţară al Băncii Mondiale pentru Republica Moldova consideră că principalul vinovat de furtul miliardelor de lei este Banca Naţională a Moldovei, care, în opinia sa, avea suficiente instrumente pentru a interveni şi a opri dezmăţul care a cuprins sectorul bancar al ţării. Era nevoie doar de mai multă fermitate din partea conducerii BNM, a conchis Alex Kremer.
Din păcate, nici acum nu există „voință politică” pentru ca acești bani să fie returnați. Până în prezent nu au fost adoptate măsurile necesare pentru prevenirea unor situații similare. Nimeni nu se gândește la faptul ce va fi mâine și cum să protejeze țara de noi pierderi financiare.
