Orice început de an ne oferă prilejul să facem o „ochire retrospectivă” pentru a totaliza ceea ce s-a reușit în anii precedenți, dar și pentru a trage unele concluzii, a trasa planuri de viitor. La început de an, „Vocea poporului” a solicitat un interviu președintelui Federației Sindicale a Educației și Științei (FSEȘ), Ghenadie Donos.
– Suntem la început de an, cu ce gânduri pășiți în acest an?
– A rămas în istorie anul 2020, care a fost „altfel”, an în care ni s-au pus condiții speciale, atât în plan profesional, cât și în relațiile cu partenerii sociali. Sistemul educațional din Republica Moldova, dar și din întreaga lume, a avut de înfruntat un impact fără precedent asupra tuturor nivelurilor de educație și învățare.
Către începutul lunii aprilie 2020, închiderea școlilor a afectat, practic, toți elevii, părinții, cadrele didactice, îndeosebi la nivelurile de învățământ preșcolar, primar, gimnazial și liceal.
O problemă mai veche, dar care a ieșit la iveală în 2020, o constituie accesul limitat, în mare parte chiar lipsa accesului la tehnologii sau la conexiuni bune la internet, care reprezintă un obstacol în calea procesului de învățare continuă, în special, pentru elevii din familii defavorizate.
Și mai complicată e situația cadrelor didactice în condițiile dictate de criza pandemică, or, învățământul on-line, chiar dacă impune un efort sporit din partea cadrelor didactice, reprezintă, de fapt, un substitut imperfect al învățământului față în față. Mulți colegi, îndeosebi cei de vârstă pensionară, s-au aflat în dificultatea aplicării tehnologiilor informaționale, în special în martie-aprilie 2020.
Totodată, ca să trecem la gânduri pozitive, constat că anul 2020 a fost, pentru Federația Sindicală a Educației și Științei, un an bun, deoarece am reușit să organizăm Congresul VII al Federației, până la criza pandemică. Imediat după Congres, am început realizarea obiectivelor trasate, inclusiv negocierea și semnarea unor noi Convenții Colective pentru anii 2021-2025, pentru Educație și Cercetare.
– Elevii au revenit la școală. Cu ei, și profesorii. De la începutul pandemiei și până în prezent, sute de cadre didactice au suferit din cauza acestui virus. Știm că mulți dintre aceștia sunt pensionari și sunt supuși riscului de a se infecta. Ce măsuri se întreprind pentru a proteja profesorii și a minimaliza riscurile de infectare?
– Apreciem eforturile colegilor de la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, ale organelor locale de specialitate în domeniul învățământului, ale managerilor instituțiilor de învățământ general și ale instituțiilor de educație timpurie, personalului didactic – de a asigura buna funcționare a instituțiilor educaționale în condițiile impuse de pandemia de Covid-19.
Cât privește măsurile întreprinse, am încercat și noi, în măsura posibilităților financiare, să asigurăm instituțiile cu echipament de protecție, dezinfectant, termometre, măști de protecție. Totodată, FSEȘ a participat, în parteneriat cu ministerul de resort, la elaborarea unor acte normative de reglementare a instruirii de la distanță și a lucrului on-line, îndeosebi sub aspecte ce țin de protecția cadrelor didactice și manageriale. Am venit cu propuneri în acest sens și la Comisia Națională de dialog social (Guvern – Sindicate – Patronate).
A avut rezultate solicitarea noastră, acceptată de Guvern, de a subvenționa de la bugetul de stat remunerarea lucrului suplimentar, în legătură cu trecerea la învățământul cu prezența fizică în clase. S-au alocat suplimentar 105 milioane de lei din bugetul de stat pentru plata orelor suplimentare cadrelor didactice pe perioada stării de urgență în sănătatea publică, beneficiari fiind circa 3000 de cadre didactice și de conducere.
– Anterior, FSEȘ a solicitat alocarea mijloacelor financiare din Bugetul de Stat pentru anul 2021 în așa fel, încât, începând cu 1 ianuarie 2021, să fie posibilă dublarea compesației anuale acordate cadrelor didactice (ca aceasta să ajungă la 4000 de lei)”. Aveți vreun rezultat în acest sens?
– Într-adevăr, în ultima perioadă, liderii sindicali din instituțiile educaționale ne atenționează asupra cuantumului mic al compensației bănești anuale (2000 de lei), acordate conform Hotărârii Guvernului nr. 969 din 03.10.2018 cadrelor didactice din învățământul general. Constatăm faptul că angajații, în condițiile dictate de pandemie, prestează servicii didactice on line/la distanță de la domiciliu, utilizând propriile resurse de internet și energie electrică, pe care le achită din bugetul familiei. Totodată, am solicitat includerea cadrelor didactice din învățământul profesional-tehnic în calitate de beneficiari ai Hotărârii Guvernului nr. 969 din 03.10.2018. Pentru moment, problema este examinată, dar va trebui să insistăm, ca intențiile noastre să fie materializate.
– Dacă e să vorbim despre Convenția Colectivă de Muncă pentru anii 2021-2025, cu siguranță, au rămas propuneri la care nu s-a găsit consens. Care ar fi acestea și în ce manieră le veți aborda pe parcursul acestei perioade?
– Procesul de negocieri în cadrul Comisiei bipartite Minister–Sindicate este unul continuu. În Convențiile semnate în 2020 (au fost semnate două Convenții pentru domeniile Educație și Cercetare), s-a găsit consens pe majoritatea pozițiilor. Totuși, unele aspecte ce țin de motivarea muncii angajaților, perioada concediilor suplimentare, asigurarea unor drepturi suplimentare pentru membrii de sindicat pot și trebuie îmbunătățite. În acest sens, avem deschidere din partea conducerii ministerului pentru a continua dialogul social în 2021 și a negocia un Acord adițional care să completeze textul Convențiilor Colective.
– Care alte probleme preocupă sindicatele la început de an și cum vedeți soluționarea acestora?
– În toate domeniile, dar în cel al educației îndeosebi, lista problemelor este mai mare decât lista soluțiilor. Avem un șir de inițiative și propuneri care se află în „lista de așteptare” și care trebuie reactualizate sau reformulate, ca să treacă din categoria de intenții la cea de realizări.
Una dintre aceste probleme este necesitatea revizuirii claselor de salarizare în funcție de nivelul de calificare (studii superioare și medii de specialitate) pentru un șir de categorii de angajați, care se află în situație de inechitate, în unele cazuri, chiar de discriminare sau salariile acestora nu sunt motivante.
Se află în proces de examinare și alte propuneri de modificare a Legii 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, cum ar fi condițiile de remunerare a angajaților Direcțiilor raionale/municipale de învățământ. Având în vedere sarcinile și obligațiile de muncă ale acestor categorii de salariați, considerăm că a venit timpul pentru a revizui și condițiile de retribuire a muncii lor. Or, la ora actuală, salariile medii ale conducătorilor de instituții (directori), ba chiar și ale unor cadre didactice (pedagogi) sunt mult mai mari decât ale colaboratorilor din cadrul organului local de specialitate.
Credem că se cer acțiuni concrete care să vină în susținerea specialiștilor debutanți, or, în pofida încercărilor rezonabile din partea conducerii ministerului de a mări substanțial cota îndemnizației pentru specialiștii debutanți (120 de mii de lei pentru cei cu studii superioare și 96 de mii de lei pentru cei cu studii medii de specialitate), această măsură s-a dovedit a fi insuficientă pentru a atrage în sistem tineri pregătiți, capabili să vină în locul celor care pleacă din sistem. O acțiune salutară în acest sens ar fi oferirea posibilității pentru pedagogii debutanți de a intra în posesia unei locuințe/case, fapt care le-ar întări dorința de a veni la facultățile pedagogice.
Dar, cu toate eforturile de a face atractive salariile din sistemul educațional, acest lucru rămâne nerealizat, majoritatea angajaților consideră că salariile lor nu corespund efortului depus.
Drept rezultat, salariile pedagogilor nu cresc, ceea ce face profesia de pedagog neatractivă, demotivează cadrele didactice, le face să părăsească sistemul. Suntem îngrijorați de faptul descreșterii salariului în învățământ, în timp ce se atestă un deficit mare de cadre didactice și personal nedidactic, solicităm examinarea în regim de urgență a unor posibilități de majorare a salariului per sistem. Conform datelor statistice, acesta se găsește pe poziția a 16-a în rândul câștigului salarial mediu pe activități economice, constituind doar 89,4% din salariul mediu pe economie.
