Conform datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul I din 2024, forța de muncă a constituit 896,5 mii de persoane, fiind în descreștere cu 2,1% față de trimestrul I al anului 2023. Forța de muncă cuprinde toate persoanele de 15 ani şi peste, care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri şi servicii, incluzând populația ocupată şi șomerii. În trimestrul analizat, în cadrul forței de muncă, ponderea femeilor (51,8%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a bărbaților (48,2%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul urban a fost mai mare ca ponderea celor din mediul rural (50,2% și, respectiv, 49,8%).
Ana MOLDOVANU
consilier superior
în Departamentul protecție social-economică al CNSM
Populația ocupată de 15 ani și peste a constituit 856,8 mii de persoane, în descreștere cu 1% față de trimestrul I din 2023.
Ponderea femeilor în populația ocupată este mai mare față de cea a bărbaților (51,8% femei și 48,2% bărbați), iar ponderea persoanelor ocupate din mediul urban a fost mai mare față de cea a persoanelor ocupate din mediul rural (50,3% mediul urban și, respectiv, 49,7% mediul rural).
Vârsta medie a populației ocupate a fost de 44 de ani.
Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani și peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) în trimestrul I al anului 2024 a fost de 42,9%, fiind în creștere cu 0,9 puncte procentuale față de nivelul înregistrat în perioada corespunzătoare a anului precedent (42% în trimestrul I din 2023) Rata de ocupare a bărbaților de 15 ani și peste (45,3%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (40,8%), iar în mediul urban (49,7%) – mai mare față de mediul rural (37,6%).
Rata de ocupare a populației în vârstă de 20-64 de ani (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 20-64 de ani față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a fost de 56,8%, fiind în creștere cu 2,5 puncte procentuale față de trimestrul respectiv al anului precedent (54,3% în trimestrul I din 2023).
Din distribuția persoanelor ocupate după activități economice rezultă că 17,1% au activat în sectorul agricol și 82,9% în activitățile non-agricole. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 13,1%, inclusiv în industria prelucrătoare 11,1%, iar în construcții – 6,7%. În sectorul servicii au activat 63,1% din totalul persoanelor ocupate.
În repartizarea după forme de proprietate, 32,3% din populația ocupată a activat în sectorul public și 67,7% – în sectorul privat sau în întreprinderi cu alte forme de proprietate.
Structura populației ocupate după statutul profesional relevă că ponderea cea mai mare revine salariaților (81,3% din total ocupare), urmați de lucrătorii pe cont propriu (14,8%) și lucrătorii familiali neremunerați (3,7%). Marea majoritate a salariaților (89,9%) a fost angajată pe o perioadă nedeterminată de timp.
Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 4,8%, față de 6,4% în trimestrul I al anului 2023. Prin munca nedeclarată se înțelege orice muncă prestată de o persoană fizică pentru și sub autoritatea unui angajator fără a fi respectate prevederile Codului muncii referitoare la încheierea contractului individual de muncă. Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre bărbați (6,5%) decât printre femei (3,5%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (46,7%), construcții (20,1%), industrie (8,3%) și comerț (6,9%).
În sectorul informal au lucrat 15,3% din totalul persoanelor ocupate în economie. Ponderea persoanelor care au avut un loc de muncă informal a constituit 19,9% din totalul persoanelor ocupate. În sectorul non-agricol, ocuparea informală a constituit 10,6%. Cea mai mare pondere a persoanelor ocupate informal în activitățile non-agricole este înregistrată în construcții (60,6% din totalul persoanelor ocupate în construcții).
Din numărul persoanelor ocupate informal, salariații au alcătuit 20,6%. Din totalul salariaților, 5,1% au avut un loc de muncă informal și, în același timp, au primit salariul „în plic”.
Numărul șomerilor, estimate conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM), a fost de circa 39,7 mii de persoane, fiind mai mic cu 11,1 mii de persoane față de nivelul trimestrului I din 2023 (50,8 mii de persoane). Șomeri, conform definiției BIM, sunt persoanele de 15 ani și peste, care în cursul perioadei de referință îndeplinesc simultan următoarele condiții:
- nu au un loc de muncă și nu desfășoară o activitate în scopul obținerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele patru săptămâni diverse metode pentru a-l găsi;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de muncă.
Șomajul a afectat într-o pro-porție mai mare femeile, care au constituit 51,5% din totalul de șomeri și persoanele din mediul rural – 52,4%.
Rata șomajului (ponderea șomerilor în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,4%, fiind în descreștere cu 1,1 puncte procentuale față de nivelul trimestrului I din 2023 (5,5%). Rata șomajului la bărbați a fost de 4,5%, iar la femei – de 4,4%, în mediul rural – 4,7%, iar în mediul urban – 4,2%.
Rata șomajului la populația în vârstă de 20-64 de ani (ponderea șomerilor în forța de muncă de 20-64 de ani) a constituit 4,5%, fiind mai mică față de nivelul anului precedent (în trimestrul I al anului 2023 – 5,5%). În funcție de vârstă, cea mai înaltă rată a șomajului este înregistrată în rândul tinerilor de 15-24 ani (6,6%).
Numărul șomerilor oficial înregistrați la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă la 1 aprilie 2024 a constituit 6,7 mii de persoane, iar în căutarea unui loc de muncă au fost peste 23,7 mii de persoane înregistrate. Numărul locurilor vacante la finele lunii martie a fost de 9490. Numărul de decizii de stabilire a dreptului la indemnizația de șomaj emise a constituit 2158, circa 30% din șomerii înregistrați au beneficiat de indemnizație de șomaj.