Anul trecut, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă bani în valoare totală de aproape un miliard şi jumătate de dolari, situaţie care a avut un impact pozitiv asupra PIB-lui prin creşterea consumului intern. Este al patrulea an consecutiv în care remitenţele au un trend ascendent, după ce în timpul crizei economice volumul acestora s-a redus cu 30 la sută.
Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată că, anul trecut, volumul remitenţelor în Republica Moldova s-a majorat cu 7 la sută faţă de 2012 şi a constituit 1,45 mlrd. de dolari, cifră care ne apropie tot mai mult de situaţia anului 2008, când a fost înregistrat nivelul cel mai înalt al acestor transferuri (1,66 mlrd. de dolari). Întrucât majoritatea moldovenilor emigranţi muncesc în Federaţia Rusă, ponderea valutei ruseşti în transferuri este de 36,3 la sută, fiind urmată de euro cu 34,3 la sută şi dolarul american cu 29,3 la sută.
Raportul Băncii Mondiale din ianuarie curent, Global Economic Prospects, plasează ţara noastră pe locul trei în Europa şi Asia după ponderea remitenţelor în produsul intern brut (PIB). Astfel, transferurile şi economiile celor care muncesc peste hotare contribuie cu 24,1 la sută în PIB. În urma Republicii Moldova, după volumul de remitenţe, se află Armenia, Georgia, Bosnia şi Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Albania şi Ucraina.
CNSM: persoanele care muncesc peste hotare necesită o protecţie social-economică sporită |
Pentru anul curent, instituţia financiară internaţională prognozează o scădere a transferurilor respective. Însă experţii noştri susţin că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este greu de estimat. „2014 va fi un an în care ne vom confrunta cu mai multe fenomene concurente al căror rezultat va fi greu de anticipat. Spre exemplu, Federaţia Rusă fortifică legislaţia privind munca ilegală şi migraţia. respectivele modificări vor avea un impact direct asupra concetăţenilor noştri care muncesc acolo şi, respectiv, asupra posibilităţii lor de a trimite bani acasă. În acelaşi timp, certitudinea e mare că va fi implementat regimul liberalizat de vize cu UE prin care cetăţenii RM vor circula liber şi prin care vor suplini lipsa muncii în Est cu potenţialul oferit de Vest”, opinează Corina Gaibu, expert IDIS Viitorul.
Scăderea remitenţelor mişcă un cerc vicios – în primul rând, veniturile populaţiei în cadrul economiei scad, ceea ce aduce repercusiuni asupra consumului intern şi a PIB-ului, iar în consecinţă descresc impozitele în bugetul de stat.
Corina Gaibu accentuează că anterior, în perioada de criză, când se prognoza că remitenţele vor scădea dur cu circa 50%, fenomenul dat nu s-a adeverit. „Moldovenii care vor dori sa lucreze, oricum vor găsi locuri de muncă în afara ţării. S-ar putea schimba tipul muncii pe care-l acceptă, însă nu sunt motive să considerăm că va fi o scădere drastică a numărului de persoane care lucrează peste hotare și, respectiv, a remitenţelor”, spune ea.
Fenomenul migraţiei are o ciclicitate de 25 de ani, în care se atestă o creştere şi apoi, o descreştere treptată a numărului de migranţi. Potrivit experţilor economici, actualmente, Moldova se află în apogeul ciclului respectiv, ceea ce înseamnă că în perioada următoare va surveni un declin natural al remitențelor dictat de această ciclicitate. Însă, tot experţii spun că scăderea fluxurilor financiare remise de gastarbeiteri pe fundalul ciclic va fi resimţită, în medie, nu mai devreme de viitorii 3-5 ani. Deci, tendinţa remitenţelor din acest an va fi dictată de doi factori: liberalizarea regimului de vize cu UE şi măsurile de restricţionare a FR în privinţa lucrătorilor migranţi.
Puţine opţiuni de valorificare a remitenţelor
De facto, remitenţele au o contribuţie economică mai mare decât investiţiile străine directe, transferurile guvernamentale şi împrumuturile, ceea ce înseamnă că ele mai contribuie esenţial şi la menţinerea sustenabilităţii datoriei externe a RM şi a stabilităţii monedei naţionale.
„Economia naţională se bazează pe aceste transferuri, însă ele sunt utilizate aproape în totalitate pentru consumul intern şi nicidecum nu sunt direcţionate spre dezvoltarea sectorului privat, care ar genera plusvaloare. Trebuie să se ia în calcul că în 2013 volumul remitenţelor a depăşit volumul investiţiilor străine directe şi să fie create condiţii pentru valorificarea cât mai eficientă a acestora. Mă refer aici la aportul şi intervenţia statului, care trebuie să se implice mai activ prin politici de gestionare a acestor transferuri financiare”, explică Ana Moldovanu, şefa Departamentului protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).
Majoritatea celor plecaţi la muncă peste hotare nu participă cu contribuţii la fondul public de pensii CNAS, respectiv, la atingerea vârstei de pensionare, statul le oferă pensia minimă. „Sindicatele vor face campanii de informare în ţările în care diaspora este prezentă şi le vom vorbi oamenilor despre riscurile în cazul în care nu plătesc contribuţii la fondul social, însă Guvernul trebuie să încheie acorduri de securitate socială cu ţările în care aceşti angajaţi muncesc”, spune Ana Moldovanu. Ea susţine că statul trebuie să le asigure o protecţie social-economică mai mare persoanelor care sunt peste hotare, întrucât ele susţin economia naţională. „În viziunea mea, trebuie intensificată colaborarea între Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor.
Programul Pare 1+1, care a fost implementat la iniţiativa CNSM este, deocamdată, unica măsură care urmăreşte scopul de a asigura o direcţionare a remitenţelor spre sectorul real al economiei. Este prea puţin şi este indicat ca statul să acorde un ajutor mult mai semnificativ gastarbeiterilor prin oferirea mai multor facilităţi la iniţierea afacerilor în Republica Moldova”, opinează şefa Departamentului protecţie social-economică a CNSM.
La nivelul decidenţilor de politici, valorificarea remitenţelor este prevăzută în Strategia Naţională de dezvoltare 2020, iar anterior, în toate programele de planificare strategică era recunoscută importanţa, implicaţiile şi riscurile dependenţei economiei de remitenţe. Totuşi, experţii susţin că niciunul dintre aceste documente nu a oferit o viziune clară privind integrarea remitenţelor în economia naţională sau diminuarea dependenţei finanţelor publice de fluxurile financiare ale celor care muncesc în alte ţări.