28 martie 2024
Chisinau
Без рубрики

Fluxurile financiare din exportul de brațe de muncă au crescut

Loading
Без рубрики Fluxurile financiare din exportul de brațe de muncă au crescut
Fluxurile financiare din exportul de brațe de muncă au crescut
fluxuri-financiare

Foto: migranti.md

Anul trecut, moldovenii care muncesc peste hotare au trimis acasă bani în valoare totală de aproape un miliard şi jumătate de dolari, situaţie care a avut un impact pozitiv asupra PIB-lui prin creşterea consumului intern. Este al patrulea an consecutiv în care remiten­ţele au un trend ascendent, după ce în timpul crizei economice vo­lumul acestora s-a redus cu 30 la sută.

 

Datele Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) arată că, anul trecut, volumul re­mitenţelor în Republica Moldova s-a ma­jorat cu 7 la sută faţă de 2012 şi a constituit 1,45 mlrd. de dolari, cifră care ne apropie tot mai mult de situaţia anului 2008, când a fost înregistrat nivelul cel mai înalt al acestor transferuri (1,66 mlrd. de dolari). Întrucât majoritatea moldovenilor emi­granţi muncesc în Federaţia Rusă, pon­derea valutei ruseşti în transferuri este de 36,3 la sută, fiind urmată de euro cu 34,3 la sută şi dolarul american cu 29,3 la sută.

Raportul Băncii Mondiale din ianua­rie curent, Global Economic Prospects, plasează ţara noastră pe locul trei în Eu­ropa şi Asia după ponderea remitenţelor în produsul intern brut (PIB). Astfel, tran­sferurile şi economiile celor care muncesc peste hotare contribuie cu 24,1 la sută în PIB. În urma Republicii Moldova, după volumul de remitenţe, se află Armenia, Georgia, Bosnia şi Herţegovina, Muntene­gru, Serbia, Albania şi Ucraina.

 

g_economie

CNSM: persoanele care muncesc peste hotare necesită o protecţie social-economică sporită

 

Pentru anul curent, instituţia financi­ară internaţională prognozează o scădere a transferurilor respective. Însă experţii noştri susţin că probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este greu de estimat. „2014 va fi un an în care ne vom confrun­ta cu mai multe fenomene concurente al căror rezultat va fi greu de anticipat. Spre exemplu, Federaţia Rusă fortifică legis­laţia privind munca ilegală şi migraţia. respectivele modificări vor avea un im­pact direct asupra concetăţenilor noştri care muncesc acolo şi, respectiv, asupra posibilităţii lor de a trimite bani acasă. În acelaşi timp, certitudinea e mare că va fi implementat regimul liberalizat de vize cu UE prin care cetăţenii RM vor circula li­ber şi prin care vor suplini lipsa muncii în Est cu potenţialul oferit de Vest”, opinează Corina Gaibu, expert IDIS Viitorul.

Scăderea remitenţelor mişcă un cerc vi­cios – în primul rând, veniturile populaţiei în cadrul economiei scad, ceea ce aduce repercusiuni asupra consumului intern şi a PIB-ului, iar în consecinţă descresc im­pozitele în bugetul de stat.

Corina Gaibu accentuează că anterior, în perioada de criză, când se prognoza că remitenţele vor scădea dur cu circa 50%, fenomenul dat nu s-a adeverit. „Moldo­venii care vor dori sa lucreze, oricum vor găsi locuri de muncă în afara ţării. S-ar putea schimba tipul muncii pe care-l ac­ceptă, însă nu sunt motive să considerăm că va fi o scădere drastică a numărului de persoane care lucrează peste hotare și, re­spectiv, a remitenţelor”, spune ea.

Fenomenul migraţiei are o ciclicitate de 25 de ani, în care se atestă o creştere şi apoi, o descreştere treptată a numărului de migranţi. Potrivit experţilor economici, actualmente, Moldova se află în apogeul ciclului respectiv, ceea ce înseamnă că în perioada următoare va surveni un declin natural al remitențelor dictat de această ciclicitate. Însă, tot experţii spun că scă­derea fluxurilor financiare remise de gas­tarbeiteri pe fundalul ciclic va fi resimţită, în medie, nu mai devreme de viitorii 3-5 ani. Deci, tendinţa remitenţelor din acest an va fi dictată de doi factori: liberaliza­rea regimului de vize cu UE şi măsurile de restricţionare a FR în privinţa lucrătorilor migranţi.

 

Puţine opţiuni de valorificare a remitenţelor

 

De facto, remitenţele au o contribuţie economică mai mare decât investiţiile străine directe, transferurile guvernamen­tale şi împrumuturile, ceea ce înseamnă că ele mai contribuie esenţial şi la menţine­rea sustenabilităţii datoriei externe a RM şi a stabilităţii monedei naţionale.

„Economia naţională se bazează pe aceste transferuri, însă ele sunt utiliza­te aproape în totalitate pentru consumul intern şi nicidecum nu sunt direcţionate spre dezvoltarea sectorului privat, care ar genera plusvaloare. Trebuie să se ia în cal­cul că în 2013 volumul remitenţelor a de­păşit volumul investiţiilor străine directe şi să fie create condiţii pentru valorifica­rea cât mai eficientă a acestora. Mă refer aici la aportul şi intervenţia statului, care trebuie să se implice mai activ prin politici de gestionare a acestor transferuri finan­ciare”, explică Ana Moldovanu, şefa De­partamentului protecţie social-economică a Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Majoritatea celor plecaţi la muncă pes­te hotare nu participă cu contribuţii la fondul public de pensii CNAS, respectiv, la atingerea vârstei de pensionare, statul le oferă pensia minimă. „Sindicatele vor face campanii de informare în ţările în care diaspora este prezentă şi le vom vor­bi oamenilor despre riscurile în cazul în care nu plătesc contribuţii la fondul soci­al, însă Guvernul trebuie să încheie acor­duri de securitate socială cu ţările în care aceşti angajaţi muncesc”, spune Ana Mol­dovanu. Ea susţine că statul trebuie să le asigure o protecţie social-economică mai mare persoanelor care sunt peste hotare, întrucât ele susţin economia naţională. „În viziunea mea, trebuie intensificată co­laborarea între Ministerul Economiei şi cel al Finanţelor.

Programul Pare 1+1, care a fost imple­mentat la iniţiativa CNSM este, deocam­dată, unica măsură care urmăreşte scopul de a asigura o direcţionare a remitenţelor spre sectorul real al economiei. Este prea puţin şi este indicat ca statul să acorde un ajutor mult mai semnificativ gastarbeite­rilor prin oferirea mai multor facilităţi la iniţierea afacerilor în Republica Moldo­va”, opinează şefa Departamentului pro­tecţie social-economică a CNSM.

La nivelul decidenţilor de politici, va­lorificarea remitenţelor este prevăzută în Strategia Naţională de dezvoltare 2020, iar anterior, în toate programele de pla­nificare strategică era recunoscută impor­tanţa, implicaţiile şi riscurile dependenţei economiei de remitenţe. Totuşi, experţii susţin că niciunul dintre aceste documen­te nu a oferit o viziune clară privind inte­grarea remitenţelor în economia naţiona­lă sau diminuarea dependenţei finanţelor publice de fluxurile financiare ale celor care muncesc în alte ţări.

 

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand