Federația Sindicatelor Lucrătorilordin Cultură are un nou președinte

Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Cultură are un nou președinte, după ce mai mulți ani la cârma acestei organizații sindicale a fost Nicolae Garaz. Noul președinte al FSLC  este Mihai Condur. El a fost ales în această funcție la Congresul VIII al federației, eveniment care a avut loc miercuri, 15 octombrie, la Institutul Muncii.

Mihai Condur a precizat la congres că a venit să lucreze la CNSM în 2012. În 2016 a urmat Școala Sindicală din Moldova, iar apoi a devenit formator sindical la nivel de ramu­ră. În total, a lucrat la federația de branșă 12 ani, iar în ultima perioadă a fost președinte al Biroului de Tineret al FSLC. Noul președinte al Federației Sindicatelor Lucră­torilor din Cultură a adăugat că are 36 de ani și are licență în contabilitate.

Delegații la congres au înaintat patru candidaturi la funcția de președinte al FSLC. Este vorba de Nicolae Garaz, care a spus că se retrage din această funcție, pentru ca să lase loc tinerilor. Al doilea candidat a fost Nadejda Andronic, care, în final, a fost realeasă în calitate de vicepreședintă a federației. Al treilea candidat a fost Vasile Fotescu, liderul sindical de la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Mai puțini membri de sindicat

Nicolae Garaz a prezentat un raport pri­vind activitatea Consiliului Republican al FSLC în perioada 2020–2025. Liderul sindical a precizat că, potrivit datelor statistice, la 1 ianuarie 2025, efectivul sindical al federaţiei constituia 11877 de membrii de sindicat, din care 11524 de angajați și 353 de studenți și elevi ai instituțiilor de învățământ din ramura culturii.

La momentul actual, baza federației este constituită din 247 de organizaţii sindicale primare (OSP), dintre care: 237 OSP – din sectorul de stat și cu finanțare parțială de la stat, 10 OSP – din sectorul privat. Dintre acestea, 35 de organizaţii sindicale primare se află în evidenţă directă la Consiliul Repu­blican al FSLC, iar 252 de OSP – în evidența a 36 de Centre Sindicale Ramural–Teritoria­le din domeniul Culturii, care sunt afiliate la FSLC.

„Analizând dinamica efectivului sindical al FSLC pe parcursul perioadei de cinci ani, atestăm o micşorare a efectivului sindical cu circa 1200 de membri de sindicat şi o re­ducere a numărului de organizaţii sindicale primare cu 15 unităţi. Aceasta se datorea­ză, în primul rând, lichidării unor instituții și dizolvarea organizațiilor sindicale (anul 2020 – OSP din cadrul Teatrului Republican de Etnografie și Folclor „Ion Creangă”, OSP din cadrul revistelor „Florile dalbe” și „Alu­nelul”; anul 2021 – OSP din cadrul Colegiu­lui Național de Coregrafie, OSP din cadrul Teatrului „Eugene Ionesco”, OSP din cadrul IP Casei-muzeu „A. S. Pușkin”, OSP de la Edi­tura didactică „Lumina”, IPPP „Noi”, OSP din cadrul „AcvilaSport” SA, OSP a bibliotecarilor din orașul Vulcănești, OSP din cadrul Uniunii Artiștilor Plastici, OSP din cadrul Uniunii Mu­zicienilor, OSP din cadrul Uniunii Scriitorilor din RM)”, a specificat Nicolae Garaz.

De asemenea, s-a menționat retragerea calității de membru-afiliat al FSLC, în con­formitate cu prevederile Statutului FSLC din RM, Legii Sindicatelor și documentelor pre­zentate de președinții următoarelor centre și organizații sindicale: CSNR al salariaților IP Compania „Teleradio-Moldova” (prin Hotărârea Comitetului Executiv al FSLC nr. 9 din 01.03.2022 „Cu privire la excluderea CSNR al salariaților de la Compania „Telera­dio–Moldova din evidența FSLC”, cu cele 3 organizații sindicale primare ale angajaților acestei instituții (în total – 361 de membri de sindicat), OSP din cadrul Teatrului Republi­can „Luceafărul”, OSP a angajaților Teatrului Național „Mihai Eminescu” și OSP din cadrul Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici” pe parcursul anului 2024.

„În același timp, s-a desfășurat activita­te în vederea motivării membrilor existenţi, a sindicalizării de noi membri în organiza­ţiile sindicale existente, creării şi aderării a noi organizaţii sindicale în evidenţa FSLC, a revenirii în evidența FSLC, astfel menţinân­du-se rata de sindicalizare de peste 80% din numărul angajaților entităților economice unde există organizaţii sindicale afiliate la FSLC.

În anul 2024, au fost create și înregistrate în evidența federației șapte organizații sindicale, după cum urmează: OSP a angajaților Colegiului Național de Coregra­fie, OSP a angajaților Casei de Cultură Polivalentă Bălți, OSP a angajaților Muzeu-lui de Istorie și Etnografie Drochia și OSP a angajaților Centrului de Tineret din Dro­chia.

Au fost depistate încălcări

În perioada anilor 2021-2024, FSLC a realizat verificări în peste 18 instituții cul­turale și 14 centre administrativ teritorialevizând respectarea Convenției colective (nivel de ramură) și a legislației muncii. În urma verificărilor, s-au constatat frecvent următoarele încălcări: nerespectarea preve­derilor art. 6 din Convenția colectivă (nivel de ramură) privind acordarea concediilor  suplimentare, neacordarea resurselor finan­ciare pentru activități sindicale (de cel mult 0,15% din fondul de salarii pentru utilizarea lor, în scopurile stabilite în contractul colec­tiv de muncă), nerespectarea procedurii de concediere a membrului de sindicat (obliga­tivitatea angajatorului de a solicita în prea­labil opinia consultativă a organului sindical din unitate, prin notificarea art. 87 din Codul muncii), ignorarea prevederilor art. 10 alin. (2), lit. i) din Codul muncii privind obligația de a purta negocieri colective şi de a încheia contractul colectiv de muncă, neacordarea sporului de compensare pentru munca pre­stată în condiții vătămătoare, conform Hotă­rârii de Guvern nr. 1335/2002 și Anexei nr. 4 din Convenția colectivă (nivel de ramură).

Prezent la congres, Igor Zubcu, preșdintele CNSM, a subliniat că salarizarea și condițiile de muncă ale angajaților din cultu­ră de multe ori lasă de dorit. Cu toate aces­tea, a adăugat liderul sindical, în ultimii ani, sindicatele au întreprins mai multe acțiuni, pentru a ameliora situația.

„Acum 2-3 ani, am promis că și tine­rii specialiști din cultură vor beneficia de indemnizații unice, la fel cum primeau pe atunci tinerii angajați din sănătate sau din educație. În prezent, mai mulți tineri din cul­tură beneficiază de astfel de indemnizații”, a ținut să menționeze președintele CNSM.

Igor Zubcu a trecut în revistă realizările Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, printre acestea fiind și majorarea salariului minim pe țară. De la 1 ianuarie 2025, acest cuantum constituie 5500 de lei și a crescut cu 10%, față de 1 ianuarie 2024.

„Prerogativa sindicatelor este ca salariul minim să constituie 50% din salariul mediu prognozat, adică trebuie să fie de cel puțin 8050 de lei. Trebuie să mai cerem Guvernului ca creșterea prețurilor să nu erodeze puterea de cumpărare și să nu sărăcească populația”, a adăugat președintele CNSM.

Liderul sindical a atenționat că e nevoie de a elimina discrepanțele la plata salariilor. Aici este vorba că bărbații primesc lefuri cu 16% mai mari decât femeile.

„Acest decalaj se răsfrânge nu doar la plata salariilor, dar și la mărimea pensiilor. Trebuie să veghem și asupra normelor care garantează libera asociere în sindicate”, a menționat Igor Zubcu.

La congresul FSLC au fost prezenți și lideri sindicali din România, iar unul dintre ei este Leonard Pădureț, președintele Federației Cultură și Mass-Media FAIR-MediaSind, organizație care reunește în jur de opt mii de salariați, membri de sindicat.

„În egală măsură, Republica Moldova are nevoie de România și România are nevoie de Republica Moldova, ca să fim mai buni pen­tru apărarea membrilor de sindicat. Avem o experiență foarte bună cu Comisia Euro­peană, în ceea ce privește dialogul social”, a spus Leonard Pădureț.

Liderul sindical din România a adăugat că este gata să-și împărtășească experiența în ceea ce privește transpunerea corectă a di­rectivelor Uniunii Europene.

La finalul congresului, a fost adoptată o rezoluție, care va fi înaintată  autorităților centrale și locale și prin care FSLC cere majo­rarea alocațiilor bugetare pentru instituțiile de cultură, creșterea fondurilor destinate salarizării, dotărilor tehnice și proiectelor de infrastructură culturală, asigurarea unei finanțări sustenabile pentru activitățile cul­turale de interes public.