Circa 50 de studenţi din anul I de la Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie „Raisa Pacalo” din Chişinău, fiind conduşi de Ludmila Ciocan, profesoară de educaţie fizică şi sport, au organizat, recent, un flash–mob în faţa mai multor instituţii medicale din capitală. Pe ritmurile valsului lui Eugen Doga din filmul „Tandra şi dulcea mea fiară”, dar şi după ritmurile melodiei „Wild Dances”, cu care Ruslana, reprezentanţa Ucrainei, a câştigat Concursul Internaţional „Eurovision” în anul 2004, viitorii asistenţi medicali şi tehnicieni dentari au dansat, după care au strigat în cor: „Nu agresaţi cadrele medicale!”. În acelaşi timp, membri ai Federaţiei Sindicale „Sănătatea” au distribuit pliante informative şi abţibilduri cu mesaje antiviolenţă.
Persoanele care agresează cadrele medicale ar putea fi amendate
Acţiunea a avut scopul de a sensibiliza pacienţii să nu agreseze angajaţii din sfera sănătății. Totodată, flash-mob-ul a avut drept obiectiv de a sensibiliza factorii de decizie din ţară ca să realizeze Revendicarea nr.11, aprobată de Congresul VI al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, şi anume de a completa Codul contravenţional, în vederea instituirii sancţiunilor administrative pentru persoanele care atentează la onoarea, demnitatea, integritatea psihică şi fizică a lucrătorilor medicali.
Igor Zubcu, vicepreşedinte al Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, a menţionat că organizaţia pe care o conduce a propus introducerea unui nou articol în Codul contravenţional. Acesta prevede ca ultragierea lucrătorului medical, adică jignirea premeditată a onoarei, demnităţii sau reputaţiei profesionale a acestuia, aflat în exerciţiul funcțiunii, alte acţiuni (inacţiuni) care lezează dreptul lucrătorului medical, exprimate fizic, verbal sau în scris, se sancţionează cu amendă de la 10 până la 25 de unităţi convenţionale sau cu arest contravenţional de până la 15 zile. Propunerea a fost înregistrată în comisia parlamentară de profil.
„Lucrătorul medical este în serviciul cetăţeanului şi contribuie, prin cunoştinţele sale, la realizarea dreptului constituţional la ocrotirea sănătăţii, stipulat în articolul 36 din Constituţia Republicii Moldova, reprezentând, astfel, statul care garantează acest drept. În acest context, consider că statul, la rândul său, trebuie să protejeze lucrătorul medical, care, alături de militarii, colaboratorii organelor de ocrotire a normelor de drept, contribuie la realizarea securităţii statului în domeniul sănătăţii populaţiei”, a menţionat Igor Zubcu.
Potrivit sursei citate, angajaţii din medicină activează în condiţii
de efort psihoemoţional sporit, risc profesional. „Ca să presteze servicii medicale de calitate înaltă, au nevoie de protecţie sporită din partea statului, prin instituirea unor sancţiuni pentru persoanele care jignesc premeditat onoarea, demnitatea sau reputaţia profesională a lucrătorilor medicali. Acest fapt conduce la diminuarea imaginii lucrătorului medical în societate şi a ramurii sănătăţii, astfel că profesiunea de medic sau asistent medical riscă să fie neatractivă. Atunci când manifestă o atitudine pozitivă faţă de lucrătorul medical, pacientul de fapt îl ajută ca acesta să-l trateze mai eficient”, a subliniat vicepreşedintele Federaţiei Sindicale “Sănătatea”.
Varvara Semionică, preşedinta comitetului sindical din cadrul Spitalului Clinic Municipal nr.1, medic-internist, a spus că, în ultimii cinci ani, a fost nevoie să cheme poliţia de două ori, pentru că unii pacienţi îşi permiteau să agreseze medicii sau asistentele medicale. „Îmi amintesc cum, acum câţiva ani, un bărbat, după ce a consumat alcool, a spart un geam de la secţia internare, fiind foarte agresiv. Deşi nu suntem agresaţi fizic sau verbal atât de des, suntem monitorizaţi la fiecare pas de bolnavi şi de rudele lor cum am efectuat manopera medicală, cum ne adresăm către pacienţi, astfel încât suntem permanent stresaţi. Sunt insultată verbal de unii pacienţi o dată sau de două ori pe an, aceştia fiind de obicei persoane în stare de ebrietate, pe care îi irită nişte lucruri foarte simple – nu le convine salonul, cu cine stă alături în salon, că ai privit-o nu știu cum, că nu ţi-ai expus cum trebuie opinia faţă de starea ei de sănătate. Uneori, e nevoie să cerem ajutorul colegilor pentru a calma pacienţii agresivi. Deseori sunt agresaţi medicii, asistentele medicale şi infirmierele în secţia internare de către pacienţi care sunt oameni ai străzii şi care au un nivel de cultură ce lasă de dorit”.
Svetlana Dobrea, moaşă principală la Centrul Perinatal nivelul III din cadrul Centrului Mamei şi Copilului, a menţionat că situaţii în care cadrele medicale sunt agresate verbal au loc o dată la jumătate de an la instituţia pe care o reprezintă. „De obicei, aceştia sunt bărbaţi, în stare de ebrietate, care vin să îşi vadă soţiile şi copiii nou-născuţi la maternitate. Acum zece ani, cazuri în care medicii şi asistentele medicale erau ameninţate cu bătaia se întâmplau mult mai des. Mă bucur că nivelul de cultură al pacienţilor a progresat”.
Andrei Cruşinschi, vicedirector medical la Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, a relevat: „Suntem o echipă bine organizată de medici şi asistenţi medicali. Cazuri de agresiune fizică a cadrelor medicale practic nu avem. Totodată, există pacienţi care îşi permit să se exprime urât faţă de medici şi asistenţi medicali, iar aceasta se întâmplă o dată în lună. În astfel de situaţii, a fost nevoie să intervină directorul sau vicedirectorul spitalului, asistenta superioară. Discutăm atât cu personalul medical agresat, cât şi cu pacienţii care au comis abuzuri. În final, bolnavii înţeleg că au greşit şi îşi cer scuze”.
Eugen Talmaci, preşedintele comitetului sindical de la Spitalul Republican pentru Copii „E. Coţaga”, susţine că, în ultimul timp, la instituţia pe care o reprezintă nu a fost înregistrat oficial nici un caz de agresiune a cadrelor medicale. Aceasta însă nu înseamnă că astfel de situaţii, în care cadrele medicale sunt brutalizate, fie şi verbal, nu au loc.
Într-un an, 150 de lucrători medicali au fost agresaţi la locul de muncă
Potrivit datelor Federaţiei Sindicale „Sănătatea”, cel mai des sunt agresate cadrele medicale din medicina de urgenţă, dar şi cele care activează la centrele de sănătate de la sate, asociaţiile medical-teritoriale. Agresorii sunt de obicei consumatori de droguri sau alcoolici. Medicii înţeleg că ei manifestă un comportament inadecvat şi se străduiesc să nu provoace pacienţii respectivi la scandal. Au fost cazuri când a trebuit să intervină şi poliţia, dar un singur poliţist este foarte puţin pentru a asigura securitatea cadrelor medicale. În acest sens, membri ai Federaţiei Sindicale „Sănătatea” propun instalarea unor butoane de alarmă în spitale şi centre de sănătate, pentru ca poliţia să intervină urgent în astfel de cazuri.
Flash-mob-ul a avut loc la Institutul de Medicină Urgentă, Spitalul Clinic de Traumatologie şi Ortopedie, Spitalul Clinic Municipal nr.1, Spitalul Clinic Republican pentru Copii „Emilian Coţaga”, Centrul Mamei şi Copilului, Spitalul de Dermatologie şi Maladii Comunicabile. Acţiunea face parte dintr-o campanie naţională cu genericul „Nu agresaţi cadrele medicale!”. Campania este organizată de Federaţia Sindicală „Sănătatea” şi se desfășoară de la începutul anului curent și va dura până la sfârşitul lunii iunie.
Potrivit datelor oficiale, în anul 2014, circa 150 de lucrători medicali au fost agresaţi la locul de muncă. Un caz răsunător a avut loc în luna martie a anului curent la Spitalul Clinic pentru Copii nr.1 din capitală. Atunci, un medic s-a ales cu o comoţie cerebrală, după ce a fost bătut de tatăl unui pacient.
Federaţia Sindicală „Sănătatea” întruneşte aproximativ 60 de mii de membri.
