Igor Dodon, preşedinte al Republicii Moldova, declară tot mai des că relaţiile comerciale ale ţării noastre cu Federaţia Rusă s-au înrăutăţit din cauza semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Una din ultimele declaraţii la această temă a fost făcută pentru portalul rus Izvestia.ru şi preluată de presa rusă, dar şi de multe instituţii media de la noi care nu au pus la îndoială aceste afirmaţii, nu au verificat cifrele şi nu au solicitat opinia experţilor în economie.
Igor Dodon a declarat pentru Izvestia.ru că odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, economia ţării noastre ar fi avut de suferit. „Считаю, что подписание соглашения об ассоциации с ЕС было большой ошибкой. Экономические показатели свидетельствуют о том, что от этого документа Молдавия только потеряла. Потеряла российский рынок и не получила обещанный европейский. (traducere: „Consider că semnarea Acordului de Asociere cu UE a fost o mare greşeală. Indicatorii economici arată că R. Moldova doar a pierdut din cauza semnării acestui document. A pierdut piaţa rusească şi nu a primit-o pe cea europeană care i-a fost promisă”).
Când au scăzut exporturile către UE, au scăzut şi către Federaţia Rusă
Potrivit indicatorilor economici (vezi infografica), volumul exportului în Federaţia Rusă a avut tendinţe de descreştere încă de pe timpul guvernării comuniste, fapt determinat de mai mulţi factori şi nu de semnarea Acordului de Asociere dintre Moldova şi UE (documentul a fost semnat în iunie 2014 şi a intrat în vigoare în 2016). Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), în anul 2009, exporturile către Federaţia Rusă au scăzut cu peste 27 de milioane de dolari faţă de anul precedent, iar către Uniunea Europeană – cu peste 15 milioane de dolari. Între anii 2010-2012, volumul exporturilor a crescut atât către Federaţia Rusă, cât şi către UE. Veaceslav Ioniţa, expert în economie la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale IDIS “Viitorul”, confirmă că în ultimii ani volumul exporturilor către Federaţia Rusă a scăzut, însă această descreştere nu a fost influenţată de semnarea Acordului de Asociere, ci de alţi doi factori majori: embargourile impuse de autorităţile ruseşti pentru produsele din Moldova, cum ar fi merele şi vinurile, dar şi criza politică din ultimii ani care a influenţat şi situaţia din economie. Datele BNS arată că în anul 2015 volumul exporturilor către Federaţia Rusă a depăşit 240 milioane de dolari, iar către Uniunea Europeană – peste 1,2 miliarde de dolari.
Dionis Cenuşă, analist politic la Centrul Analitic Independent „Expert Grup”, afirmă că relaţiile comerciale cu piaţa europeană nu creează obstacole în calea comerţului cu Federaţia Rusă. ”Aceste acuzaţii demonstrează încă o dată motivaţia politică a lui Dodon care prevalează asupra faptelor reale. Or, preşedintele are datele statistice care arată că atunci când au scăzut exporturile către UE, au scăzut şi exporturile către Rusia, şi către alte destinaţii. Adică, a fost o perioadă când pe plan regional, şi chiar global, relaţiile comerciale s-au diminuat. De aceea, învinuirea Acordului de Asociere cu UE este neinspirată. Din contra, Acordul cu UE creează oportunităţi comerciale pentru exportatorii moldoveni, dar implică modernizarea şi conformarea la cerinţele de piaţă din UE, care, apropo, sunt tot mai mult preluate şi de către Federaţia Rusă”, spune expertul. El precizează că nu Acordul cu UE îngreunează comerţul cu Rusia, ci deciziile politizate ale Moscovei, prin care se doreşte „pedepsirea” Moldovei pentru aprofundarea relaţiilor cu UE.
Declaraţiile politicienilor trebuie verificate de jurnalişti
În opinia expertei media Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, jurnaliştii ar trebui să verifice informaţiile, pentru a fi siguri de veridicitatea lor. „Ţinând cont de valul de informaţii manipulatoare şi propagandistice care vine peste noi în ultimul timp, ar trebui să ne asigurăm că nu suntem folosiţi de politicieni pentru a promova anumite teze lansate de ei. În cazul de faţă era suficient de accesat pagina web a Biroului Naţional de Statistică pentru a compara cifrele BNS cu cifrele cu care a operat preşedintele. Şi lucrurile ar fi fost mult mai clare”, concluzionează Nadine Gogu.
Lilia Zaharia
Articolul a fost realizat în cadrul Campaniei media împotriva informaţiei false şi tendenţioase – STOP FALS!, desfăşurată de Asociaţia Presei Independente (API), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociația a Telejurnaliștilor Independenți din Moldova (ATVJI).
