Grigore EREMEI ne-a părăsit la vârsta de 89 de ani.
Pe 3 ianuarie curent, a fost petrecut pe ultimul drum unul dintre puținii bărbați de stat pe care i-a avut Moldova odinioară – Grigore Eremei, o personalitate de neuitat.
S-a născut la 22 aprilie 1935, în satul Tîrnova, județul Hotin (în prezent, raionul Edineț). A activat în organele sovietice și de partid. A fost deputat în Sovietul Suprem al RSSM și în Sovietul Suprem al URSS, după care a deținut funcția de vicepreședinte, iar ulterior de prim–vicepreședinte al Consiliului de Miniștri (1970-1980). S-a manifestat ca un promotor al culturii, învățământului, științei, ocrotirii sănătății și sportului. Anume în acea perioadă au fost construite în Republica Moldova peste 300 de școli, 500 de grădinițe, spitale, un număr considerabil de librării și case de cultură. A fost una dintre puținele persoane de la conducerea Moldovei care s-a ridicat în apărarea valorilor naționale, a celor mai cunoscute nume din lumea artelor, științei, medicinei, a sportului.
Firește, a fost și el produsul unei conjuncturi sociale și politice, dar unul cu totul aparte, pentru că, fiind el însuși o personalitate, nu a distrus, ci a sprijinit personalități, în acele vremuri deloc ușoare, într-un regim totalitar de tristă amintire. Doar Grigore Eremei își permitea să-l contrazică pe dictatorul Ivan Bodiul, avea curaj, verticalitate să discute cu acesta nu doar pe marginea unor aspecte politice, ci și vizavi de anumite probleme de ordin social-economic, să se pronunțe pentru ridicarea nivelului de trai al moldovenilor.
Grigore Eremei reprezintă o pagină aparte în istoria mișcării sindicale din Republica Moldova. În perioada anilor 1980-1991, a fost președinte al Consiliului Republican al Sindicatelor.
Era un conducător exigent fată de liderii sindicatelor de ramură, dar și față de sine însuși, motiv din care nimeni nu purta supărare. În perioada respectivă, el a consolidat mișcarea sindicală din republică. Sindicatele se bucurau de o autoritate imensă. Președintele Eremei era deschis pentru comunicare, organiza întrevederi sub diferite forme, în cadrul cărora cei prezenți își puteau împărtăși opiniile și dezvălui problemele, pe care se străduia să le soluționeze. Era cunoscut nu doar la nivel național, raional, dar și în fiecare organizație sindicală primară. Se preocupa mult de rezerva cadrelor sindicale. Fiind foarte energic, îi încuraja și pe colegii săi să activeze în mod creativ.
Este meritul personal al lui Grigore Eremei în dezvoltarea unei rețele de stațiuni balneare, instituții de odihnă și turism, atât în Republica Moldova, cât și de pe litoralul Mării Negre, în regiunea Odesa, Ucraina.
În acea perioadă s-au construit stațiunile balneare „Zolotaia Niva”, „Serghei Lazo”, „Orizont”, „Glia”, sanatoriul pentru copii cu școală moldo-rusă „Speranța”. De asemenea, a fost construit hotelul „Iujnîi” cu 17 etaje, s-a reconstruit sanatoriul „Patria”, toate în Sergheevca.
O contribuție imensă a avut Grigore Eremei la construcția sanatoriilor „Nufărul Alb” din Cahul, „Nistru” din Camenca, „Codru” din Călărași, unde anual își fortifică sănătatea zeci de mii de salariați din Republica Moldova și de peste hotare.
În perioada activității sale, Grigore Eremei conștientiza că sindicatele trebuie reformate, scoase de sub influența sistemului administrativ de comandă.
La Congresului XI al Consiliului Republican al Sindicatelor (din septembrie 1990), s-a decis să fie înființată o Uniune principial nouă a Sindicatelor – Federația Sindicatelor din Republica Moldova (FSRM). Tot la Congresul XI, s-a adoptat Declarația Sindicatelor Independente din Republica Moldova.
În scurt timp, între sindicate și Guvern a fost încheiat un acord general, privind situația social-economică și nivelul de trai al populației. Asemenea acorduri au fost încheiate între ministere și comitete sindicale republicane de ramură. Poziția independentă a sindicatelor, în persoana lui Grigore Eremei, începe să fie auzită și luată în considerație de Guvern, Sovietul Suprem și de organele de conducere locale.
La inițiativa sa, în februarie 1991, a fost fondat săptămânalul sindicatelor „Vocea poporului”, care și astăzi este o tribună a sindicaliștilor, o oglindă a realității expuse prin gândurile și faptele celor care beneficiază de spațiul ziarului.
Grigore Eremei a lăsat urme adânci în conștiința semenilor și sindicaliștii îi vor păstra vie amintirea.
Dumnezeu să-l odihnească în pace.
Petru CHIRIAC, ex-vicepreședinte al CNSM, președintele Consiliului Asociației Obștești a Veteranilor Mișcării Sindicale din Republica Moldova
