Este nevoie de măsuri de durată, care ar viza sporirea protecției sociale a cetățenilor

Declarația Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova cu prilejul Zilei Sindicalistului, 7 iunie

Astăzi, 7 iunie, al 14-lea an consecutiv, în Republica Moldova este marcată Ziua Sindicalistului, după ce, la 7 iunie 2007, a avut loc fuzionarea celor două centre sindicale naţional–interramurale şi crearea unui singur centru – Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova.

Rolul acestei zile pentru oamenii muncii este de a aprecia și accentua rolul și activitatea sindicatelor în domeniul asigurării dreptului fundamental la muncă, la o remunerare decentă și echitabilă, securitate socială, condiții de muncă decente, promovarea dialogului social etc.

Cu prilejul acestei zile, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova își exprimă îngrijorarea în legătură cu evoluția social-economică din țară, ca urmare a consecințelor provocate de pandemia de Covid-19.

Din cauza pandemiei de coronavirus au fost afectați și un număr impunător de salariați și membri ai familiilor acestora. Așadar, răspândirea pandemiei de Covid-19 și măsurile restrictive adoptate în vederea limitării infectării populației au contribuit la diminuarea activității economice în majoritatea sectoarelor economiei naționale și la înrăutățirea situației social-economice din țară. Ca rezultat, limitându-se capacitatea companiilor de a plăti și menține forța de muncă, de cele mai multe ori, în această perioadă, salariații au fost nevoiți să lipsească temporar de la locul de muncă, acest fapt fiind manifestat prin concedii neplătite, șomaj tehnic, staționarea activității unității, concedii de odihnă anuale etc.

Într-o măsură mai mare a fost afectată populația feminină, mai cu seamă familiile cu copii și tinerii, fapt care se datorează necesității de a supraveghea copiii în legătură cu închiderea instituțiilor de educație timpurie și trecerea la educația online în cadrul școlilor.

În pofida faptului că, în ultima perioadă, restricțiile de activitate au fost relaxate, starea generală a economiei nu s-a îmbunătățit semnificativ. Deși pe parcursul anului 2020 au fost luate unele măsuri cu impact social-economic, acestea au avut un grad de absorbție foarte redus și nu au avut ca scop susținerea directă a salariaților, care și-au pierdut parțial sau total veniturile în această perioadă. Studiile elaborate pe parcursul anului trecut au constatat că măsurile de susținere a mediului de afaceri și a populației nu au atins efectul scontat.

Astfel, conform unor studii realizate de către Banca Mondială, se constată că doar 5,9% dintre agenții economici din Republica Moldova au declarat că au primit (sau așteptau să primească) sprijin din partea autorităților statului în timpul crizei pandemice Covid-19. Întreprinderile mici au fost cele mai afectate de criză și au primit cel mai puțin sprijin guvernamental, doar 2% dintre întreprinderile cu sub 20 de angajați au indicat că au primit asistență, în timp ce, în cazul întreprinderilor mijlocii și mari, această cifră a fost de 10-15%.

În studiul „Cine plătește factura pandemiei. Impactul social-economic al coronacrizei”, efectuat de către Syndex România, cu susținerea Fundației „Friedrich Ebert Stiftung” Moldova, de asemenea, se concluzionează că a fost o comunicare ineficientă a autorităților cu mediul de afaceri, precum și că mecanismele de protecție social-economică a salariaților nu au fost eficiente. Astfel, în jur de 100 de mii de angajați au avut de suferit în perioada crizei, fie că și-au pierdut locurile de muncă, fie că s-a redus volumul de ore lucrate și, în consecință, salariile s-au micșorat. La aceștia se adăugă 30-40 de mii de persoane ocupate pe cont propriu, care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență.

În același context, datele Biroului Național de Statistică confirmă o creștere reală a salariului mediu lunar în anul 2020, față de anul 2019, cu 6,2%, fiind mai mică față de anii anteriori (10,1% – în anul 2019, 8,9% – în anul 2018).

De asemenea, potrivit informațiilor acumulate de centrele sindicale național–ramurale, impactul pandemiei de Covid-19 a fost divers în diferite ramuri ale economiei naționale, dar în toate cazurile a fost negativ pentru salariați.

Pornind de la cele menționate, pentru atenuarea consecințelor nefaste ale pandemiei asupra economiei și populației, precum și în scopul evitării tensiunilor sociale, considerăm că este necesară întreprinderea unor măsuri de durată, care ar viza inclusiv sporirea protecției sociale a cetățenilor, printre care:

intensificarea procesului de vaccinare contra Covid-19 și asigurarea accesului liber și gratuit al populației țării la vaccinuri sigure și inofensive, precum și achiziționarea vaccinurilor de la diferiți producători autorizați, în funcție de solicitările populației;
modificarea legislației în vederea acordării zilelor libere în ziua vaccinării și în ziua următoare, salariaților care decid să se imunizeze;
amendarea legislației în vederea neimpozitării și scutirii de contribuții de asigurări sociale de stat și prime de asigurare obligatorii de asistență medicală a sumelor achitate de angajator pentru vaccinarea salariaților;
compensarea cheltuielilor salariaților din Fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru testarea la Covid-19;
implementarea examenelor medicale profilactice periodice din sursele FAOAM pentru salariații din economia națională în vederea depistării precoce a maladiilor;

elaborarea și promovarea unui proiect de lege prin care să fie diminuată vârsta și stagiul necesar de pensionare pentru limită de vârstă pentru lucrătorii care activează în condiții de risc sporit pentru sănătate;
- aplicarea unui mecanism de susținere directă a lucrătorilor în cazul în care și-au pierdut sursele de venit prin subvenționarea plății salariilor în caz de suspendare a activității, șomaj tehnic/staționare în mărime de cel puțin al cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real;
- acordarea unor vouchere/tichete populației afectate de pandemie care să poată fi utilizate pentru procurarea produselor alimentare autohtone, astfel stimulând consumul intern și susținând producătorii autohtoni;
- reducerea cotei TVA la produsele și mărfurile produse pe teritoriul Republicii Moldova;
- asigurarea achitării în timp oportun și fără întârzieri a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară în muncă, precum și examinarea posibilității introducerii opțiunii de plată a acesteia de către agenții economici la discreția angajatorului și a salariatului;
- creșterea salariului minim până la 50-60% din salariul mediu pe economie;
- promovarea și susținerea pe larg a deschiderii afacerilor proprii și includerii tinerilor în programe de recalificare și de formare profesională;
- menținerea ritmului de creștere a salariilor și neadmiterea acumulării restanțelor la plata acestora;
- lichidarea restanțelor la plata salariilor pentru angajații Î.S. „Сalea Ferată din Moldova”;
- elaborarea unui mecanism de susținere a familiilor cu copii minori în caz de închidere a instituțiilor de învățământ sau desfășurării procesului educațional fără prezență fizică;
- simplificarea procedurilor de înregistrare la ANOFM a șomerilor și identificarea soluțiilor de majorare a bugetului pentru ajutor de șomaj;
- intensificarea măsurilor de asigurare a securității și sănătății la locul de muncă, ce se referă nemijlocit la prevenirea infectării la locul de muncă: respectarea distanței, asigurarea cu măști, mănuși și dezinfectanți, efectuarea termometriei, carantina pentru persoanele care au fost în contact cu cei infectați etc.;
- promovarea negocierilor colective și a reglementării situațiilor dificile create de pandemie prin încheierea contractelor colective de muncă;
- personalizarea unei părți din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală care să poată fi utilizată pentru contractarea serviciilor medicale/de laborator sau achiziționarea medicamentelor neacoperite de FAOAM;
- digitalizarea rețetelor medicale în vederea limitării deplasării pacienților cu boli cronice la instituțiile medicale doar pentru primirea rețetelor compensate;
- extinderea listei de medicamente compensate aferente tratamentului Covid-19 la domiciliu și reabilitării în condiții de domiciliu post Covid;
- fortificarea capacităților instituționale ale Inspectoratului de Stat al Muncii (resurse umane/completarea cu personalul necesar, conform statelor de personal, tehnica de calcul, sisteme informaționale, dotarea cu automobile etc.), ca urmare a abilitării acestuia cu dreptul de a cerceta accidentele de muncă, organizarea instruirii personalului privind cele mai eficiente metode de prevenire a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;
- elaborarea și adoptarea documentelor normative care ar asigura transpunerea Convenției OIM nr. 161 privind serviciile de sănătate ocupațională;
- excluderea Inspectoratului de Stat al Muncii de sub incidența Legii privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din 06.2012;
- acordarea biletelor pentru reabilitarea medicală în instituţiile balneosanatoriale, în mod prioritar, persoanelor care au suferit de pe urma infectării cu Covid-19 (altele decât pneumofibroză);
- atragerea investițiilor directe în economie pentru recuperarea economică a agenților economici;
- implementarea unor măsuri eficiente pentru susținerea companiilor autohtone și asigurarea recuperării economice a acestora;
- stimularea exporturilor și implementarea inovațiilor.