Foto: pratique.fr
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Durata zilei de muncă din ajunul sărbătorilor nelucrătoare
|
|
Ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare, care nu este lucrătoare, transferată pe o altă zi îşi păstrează sau nu durata redusă a timpului de muncă?
Zinaida Lupaşcu, Bălţi |
Conform art. 102 alin. (2) din Codul muncii, în cazul în care ziua de muncă din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare se transferă în altă zi, se va păstra aceeaşi durată redusă a zilei de muncă.
Concediul neplătit vs. dreptul la cel de odihnă anual
|
|
Durata concediului neplătit se include sau nu în vechimea în muncă ce oferă dreptul la concediu de odihnă anual?
Sergiu Arbuleac, Străşeni |
Art. 114 din Codul muncii stabileşte că perioada în care salariatul s-a aflat în concediu neplătit cu o durată de până la 14 zile calendaristice va fi calculată în vechimea în muncă, ce dă dreptul la concediul de odihnă anual. Perioada aflării în concediu neplătit, cu o durată mai mare de 14 zile calendaristice, poate fi inclusă în vechimea în muncă ce dă dreptul la concediul de odihnă anual dacă această situaţie este prevăzută în convenţiile colective, contractul colectiv sau cel individual de muncă.
Asistenţă şi protecţie juridică sindicală pentru salariaţi
|
|
Mă interesează dacă la concedierea salariatului care nu este membru de sindicat este necesar acordul organului sindical şi dacă acesta poate beneficia de asistenţă şi protecţie juridică din partea organului respectiv?
Nicolae Mâţu, Chişinău |
Dispoziţia art. 86, alin. (1) din Codul muncii prevede motivele pentru care se admite concedierea salariatului, adică desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată.
Art. 87, alin. (1) din Codul muncii stabileşte că în cazurile stipulate la art. 86, alin. (1), lit. c), d), e), g) şi h) salariaţii membri de sindicat pot fi concediaţi doar cu acordul preliminar scris al organului sindical din unitate. În celelalte cazuri stipulate la art. 86, alin. (1) concedierea salariaţilor membri de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului sindical din unitate.
Prin urmare, acordul preliminar al organului (organizatorului) sindical din unitate se cere în mod obligatoriu doar în cazurile de concediere a salariaţilor-membri de sindicat. Or, această dispoziţie legală nu se aplică în cazul concedierii date a salariaţilor care nu au calitatea de membru de sindicat.
Referitor la asistenţa juridică acordată de către organul sindical salariaţilor care nu sunt membri de sindicat menţionăm următoarele. Potrivit art. 12 din Legea sindicatelor, nr. 1129 din 07.07.2000, sindicatul reprezintă şi apără drepturile şi interesele profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale membrilor săi în autorităţile publice de toate nivelurile, în instanţele judecătoreşti, în asociaţiile obşteşti, în faţa patronilor şi asociaţiilor acestora. Totodată, art. 21, alin. (1) din Codul muncii stabileşte că salariaţii care nu sunt membri de sindicat au dreptul să împuternicească organul sindical să le reprezinte interesele în raporturile de muncă cu angajatorul. Astfel, salariatul care nu este membru de sindicat poate beneficia de asistenţă şi protecţie juridică din partea organului sindical în cazul în care salariatul şi organul sindical au convenit asupra acesteia.
