Foto: neinvalid.ru
| Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
| La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
 |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 |
| Luni şi joi de la 14.00-16.00. | |
Drepturi pentru salariaţii care au la întreţinere un copil invalid
|
|
Lucrez la o întreprindere, deşi am un copil invalid. Vreau să ştiu dacă am dreptul la careva zile libere cu menţinerea salariului din acest motiv.
Maria Rusu, Chişinău |
Pentru persoanele care au la întreţinere copil invalid, legislaţia prevede mai multe garanţii juridice în materie de protecţie socială. Referitor la întrebarea dumneavoastră, în susţinerea situaţiei pe care aţi descris-o, vin prevederile art.108 alin.(4) din Codul muncii. Potrivit acestei norme legale, dumneavoastră aveţi dreptul la o zi liberă lunar, cu menţinerea salariului mediu din contul angajatorului.
Pentru a beneficia de acest drept urmează să înaintaţi o cerere scrisă către angajator, la care să anexaţi documentele ce confirmă faptul că educaţi sau aveţi la întreţinere un copil invalid.
Termenul de achitare a ultimelor plăţi în cazul demisiei
|
|
Aş vrea să ştiu dacă ultimele plăţi în caz de demisie din proprie iniţiativă vor fi efectuate în ziua semnării fişei de lichidare sau la sfârşitul lunii respective?
Zina Lipcanu, Chişinău |
Legislaţia în vigoare reglementează, practic, toate aspectele juridice ale procedurii ce ţine de demisie, adică, de desfacere a contractului individual de muncă din iniţiativa proprie a salariatului. În acest sens, art.85 din Codul muncii stabileşte că salariatul are dreptul la demisie, anunţând despre aceasta angajatorul prin cerere scrisă, cu 14 zile calendaristice înainte, exceptând doar cazurile de demisie indicate la alin. (2) al aceluiaşi articol în care angajatorul este obligat să accepte demisia în termen redus, adică în termenul indicat în cererea depusă de către salariat.
Un alt termen de anunţare în prealabil a angajatorului despre demisie care constituie o lună, este specificat la alin. (41) al art. 85 din Codul muncii, dar acesta se referă la demisia conducătorilor de unităţi, adjuncţii lui şi contabilii-şefi.
Legislaţia în vigoare, sau mai bine spus procedura de demisie nu cunoaşte noţiunea, după cum aţi menţionat dumneavoastră de „fişa de lichidare”, sau după cum unii o mai numesc (обходный лист), care ar putea complica mult demisia salariatului. Dimpotrivă, legislaţia prevede mai multe norme de protejare a drepturilor şi intereselor salariaţilor în caz de demisie.
De exemplu, dispoziţia alin. (3) a articolului nominalizat stabileşte că la expirarea termenului de anunţare, salariatul este în drept să înceteze lucrul, iar angajatorul este obligat să achite salariatului toate sumele ce i se cuvin, potrivit art. 143 alin. (1) lit. a) din Codul muncii şi să-i elibereze carnetul de muncă, după cum o cere dispoziţia art. 66 alin. (5) din Codul muncii, în ziua eliberării din serviciu.
O altă normă juridică, de asemenea cu caracter de protejare a drepturilor şi intereselor de muncă ale salariatului demisionat, o constituie alin. (2) al art. 330 din Codul muncii, care dispune că, în caz de reţinere din vina angajatorului a salariului şi altor plăţi cuvenite în caz de eliberare a salariatului, acestuia i se plăteşte suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,1 la sută din suma reţinută sau care nu a fost plătită în termen.
În cazul apariţiei unui litigiu individual de muncă în acest sens, salariatul este în drept să se adreseze cu o cerere în instanţa de judecată pentru soluţionarea acestuia, în modul şi în temeiul art. 332 din Codul muncii.
