Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. | |
La întrebările primite la redacţie va răspunde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion PREGUZA. | |
Linia fierbinte la tel. 022-23-76-39 | |
Luni şi joi de la 14.00-16.00. |
Dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi
În ce mod li se permite persoanelor cu dizabilităţi să fie angajate în câmpul muncii? La noi la grădiniţă avem o colegă cu gradul doi de dizabilitate pe viaţă, angajată cu 1,25 de norme, în timp ce alţi oameni apţi de muncă lucrează cu o normă.
Mariana Savin, Chişinău |
În cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vârstă, dizabilitate, precum şi pe alte criterii care nu sunt legate de calităţile profesionale, este interzisă. Or, persoanele cu dizabilităţi, la angajare în câmpul muncii au aceleaşi drepturi ca şi cele care nu sunt încadrate în grad de dizabilitate.
Mai mult decât atât, în reglementările legale ale muncii, în acest sens, persoanele cu dizabilităţi au unele particularităţi. De exemplu. Legea privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, nr. 60 din 30.03.2012, stabileşte garanţii atât la angajare, cât şi la concediere. Şi anume, potrivit art. 33 din aceeaşi lege, persoanele cu dizabilităţi se bucură de toate drepturile stabilite în Codul muncii şi în celelalte acte normative din domeniu. Nimeni nu poate limita dreptul la muncă al persoanelor cu dizabilităţi decât în baza prevederilor legislaţiei în vigoare.
Aceeaşi lege dispune că persoanele cu dizabilităţi se încadrează în muncă conform pregătirii lor profesionale şi capacităţii lor de muncă, atestate prin certificatul de încadrare în grad de dizabilitate şi conform recomandărilor conţinute în programul individual de reabilitare şi incluziune socială, emis de consiliu sau de structurile sale teritoriale. Legislaţia, de asemenea, nu admite concedierea persoanei care urmează cursuri de reabilitare medicală, profesională ori socială în instituţiile corespunzătoare, indiferent de perioada de aflare în aceste instituţii.
Art. 38 din Legea nr. 60 din 30.03.2012 prevede că, pentru persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate, în cazul în care ele nu beneficiază de facilităţi mai mari, se stabileşte o durată redusă a timpului de muncă, de 30 de ore pe săptămână, cuantumul retribuirii muncii fiind egal cu cel stabilit pentru salariaţii cu durata normală a timpului de muncă.
Munca suplimentară, munca în zilele de repaus săptămânal şi munca pe timp de noapte prestate de către persoanele cu dizabilităţi severe şi accentuate se permit doar cu consimţământul persoanelor în cauză, dacă aceste munci nu le sunt contraindicate de medici.
Angajare prin cumul la o altă unitate
Ce documente sunt prezentate la angajarea prin cumul?
Aliona Pădureț, Donduşeni |
În cazul angajării prin cumul la o altă unitate, persoana urmează să prezinte angajatorului buletinul de identitate sau un alt act de identitate. La angajarea prin cumul într-o funcţie sau profesie care necesită cunoştinţe speciale (de exemplu, conducător auto, medic, pedagog etc.), angajatorul are dreptul să solicite de la persoana în cauză prezentarea documentului ce atestă studiile ori pregătirea profesională sau extrasul din carnetul de muncă. La angajarea prin cumul cu condiţii de muncă grele, vătămătoare şi/sau periculoase, se prezintă şi certificatul privind caracterul condiţiilor de muncă la locul de muncă de bază şi certificatul medical.