Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Dreptul la asociere în sindicat, consfințit în Constituție
Acum două luni, împreună cu unii colegi, am constituit organizație sindicală. Însă, după primele activități sindicale, inclusiv atragerea salariaților în sindicat, angajatorul ne-a indicat să încetăm acțiunile sindicale, în caz contrar, vom fi concediați. Ce prevede legea referitor la constituirea sindicatului și ce răspundere poartă angajatorul pentru neadmiterea activității sindicale?
Simion Popov, Vladimir Bratu, Chișinău
Potrivit art. 42 din Constituția țării, orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate pentru apărarea intereselor sale.
Aceste prevederi constituționale sunt concretizate și dezvoltate în Legea sindicatelor, nr.1129-XIV din 07.07.2000, care stabilește că cetăţenii Republicii Moldova sunt în drept, la propria alegere, să întemeieze şi să se înscrie în sindicate, în conformitate cu statutele acestora. Art. 5 din Legea menționată stabilește că sindicatele, în activitatea lor, sunt independente, inclusiv faţă de patroni, nu sunt supuse controlului lor şi nu li se subordonează. Este interzis orice amestec de natură să limiteze drepturile sindicatelor sau să împiedice realizarea acestora.
Este de menționat și faptul că, potrivit art. 31 și art. 35 din Legea sindicatelor, angajatorul are obligația să respecte drepturile sindicatelor, precum și să asigure condiții normale pentru activitatea lor.
Împiedicarea exercitării dreptului salariaţilor de a întemeia sindicate şi de a se afilia lor se sancţionează cu amendă de la 24 la 42 de unităţi convenţionale (art. 61 Codul contravențional).
Conflictul colectiv de muncă și concilierea
Care este procedura de aplanare a uni conflict colectiv de muncă?
Iurie Vărzari, Călărași
Procedura de aplanare se desfășoară între părțile conflictului, în cadrul unei comisii de conciliere. Această comisie se constituie ad-hoc, or de câte ori apare un conflict colectiv de muncă, la inițiativa uneia dintre părți. În componența ei se include un număr egal de reprezentanți ai părților conflictului.
Drept temei pentru constituirea comisiei de conciliere servesc ordinul angajatorului și hotărârea respectivă a reprezentanților salariaților.
Președintele comisiei de conciliere este ales cu majoritatea voturilor membrilor comisiei. Pentru întocmirea procesului-verbal, așa cum o cere art. 359 din Codul muncii, pare a fi necesară alegerea secretarului acesteia (în pofida faptului că legea nu obligă direct acest lucru). La rândul său, angajatorul este obligat să creeze condiții normale de lucru comisiei de conciliere (să atribuie temporar o încăpere corespunzătoare pentru desfășurarea ședințelor, să pună la dispoziția comisiei mijloace de comunicații etc.).
Dezbaterile comisiei de conciliere sunt consemnate într-un proces-verbal întocmit în două sau mai multe exemplare, după caz, în care se vor indica măsurile generale sau parțiale de soluționare a conflictului, asupra cărora au convenit părțile. Comisia conciliază părțile conflictului colectiv de muncă în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii comisiei. Acest termen poate fi prelungit o singură dată prin acordul scris al membrilor comisiei.
În cazul în care membrii comisiei de conciliere au ajuns la o înțelegere asupra revendicărilor înaintate, comisia va adopta o decizie obligatorie pentru părțile conflictului, pe care o va remite acestora în termen de 24 de ore din momentul adoptării.
Dacă membrii comisiei de conciliere nu au ajuns la o înțelegere, președintele comisiei va informa în scris despre acest lucru părțile conflictului în termen de 24 de ore. În asemenea situație, fiecare dintre părțile conflictului în termen de 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de conciliere este în drept să depună o cerere de soluționare a conflictului în instanța de judecată.
