Doar prin eforturi conjugate vom putea evita o nouă blocare a economiei naționale

Când credeam că iată-iată pandemia se va termina și econo­mia va începe să funcționeze stabil, situația de săptămâna trecută privind coronavirusul a dat din nou peste cap planu­rile companiilor din țară. Vedem că situația epidemiologi­că legată de Covid-19 se agravează în ritmuri avansate, iar Guvernul nostru interimar este pus între ciocan și nicovală.

Pe de o parte, el trebuie să întreprindă acțiuni drastice, pentru a stopa avansarea epidemiei, iar pe de altă parte, aplicarea unor restricții dure ar putea fi extrem de costisitoare și cu un final foarte trist pentru economia țării. Își exprimă îngrijorarea și reprezentanții business-ului mic și mijlo­ciu care susțin că nu vor mai rezista la încă un lockdown.

Conform datelor Organizației Națiu-nilor Unite, în anul 2020, economia mon­dială a scăzut cu 4,3%, iar potrivit esti-mărilor Organizației Mondiale a Comerțului, reducerea volumului comerțului mondial pe fundalul pandemiei va atinge aproximativ 9%.

În caz de un nou lockdown, pierderile săptămânale vor fi de 1,2 miliarde de lei

După cum știm, primul lockdown, insti­tuit în primăvara anului 2020 de autoritățile de la Chișinău, s-a soldat cu un impact pu­ternic nu doar asupra vieții sociale, dar și asupra activității antreprenoriale. Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondială, circa 2% dintre companiile moldovenești și-au sistat activitatea. De asemenea, 23% din numărul de angajați și-au pierdut locul de muncă până în luna mai 2020. Cum au rezistat afacerile din Republica Moldova și cum vor face față ele în continuare e foarte greu de spus, dacă statul nu va lua măsuri concrete pentru a susține activitatea între­prinderilor din țară. Experții economici deja au calculat că, în caz de un nou lockdown, pierderile săptămânale pentru Moldova vor fi de 1,2 miliarde de lei.

În opinia expertului economic Veaces­lav Ioniță, dacă se va recurge la blocarea activităților economice, atunci vânzările de bunuri și servicii vor scădea cu aproxima­tiv 2,5 miliarde de lei săptămânal. Această încetinire a vieții economice va lovi buge­tul public, veniturile agenților economici și veniturile populației.

Cel mai mare perdant în acest caz va fi Bugetul Public Național, care va înregistra pierderi de cel puțin 500-600 de milioane de lei în fiecare săptămână de închide­re totală a economiei. Ratările la venituri ale agenților economici vor fi de cel puțin 300 de milioane de lei pe săptămâna.

Din cauza stopării activității economice, agenții economici vor ajunge în imposibili­tatea de a achita salariul în mărime deplină și vor fi nevoiți să reducă din plățile salari­ale. În consecință, populația va primi cu cel puțin 350 de milioane de lei mai puțin pen­tru fiecare săptămână de non-activitate.

Evident, sarcina de a interveni în caz de lockdown revine Guvernului, care trebuie să se împrumute pentru a acoperi gaura bugetară formată, dar și pentru a realiza mai multe măsuri de sprijin pentru agenții economici și pentru populație.

Trebuie salutat faptul că s-a mișcat ca­rul din loc în Guvern, care a găsit posibi­litatea să aloce 60 de milioane de lei din Fondul de rezervă al Guvernului, Minis­terului Sănătății, Muncii și Protecției So­ciale pentru procurarea vaccinului anti-Covid-19. Mijloacele financiare vor per­mite achiziționarea a circa 330 de mii de doze de vaccin, ceea ce constituie cam un sfert din necesarul de 1 milion 386 de mii de doze.

Decizia de a distribui mijloace din Fon­dul de rezervă al Guvernului a fost posibilă doar după ce premierul interimar Aureliu Ciocoi s-a adresat cu un apel în ședința Biroului Permanent al Parlamentului, ca deputații să permită Guvernului derogarea de la Legea privind achizițiile publice ca să poată ieși la negocieri directe cu pro­ducătorii, în ideea economisirii timpului. Dacă se mergea pe buchea Legii privind achizițiile publice, Executivul urma să piardă cel puțin o lună pentru toate formalitățile.

Un consens național pe durata crizei pandemice

O veste bună este că au început să se topească și „ghețarii” din Parlament, unde deputații, pe 12 martie, au votat o Declarație cu privire la armistițiul politic în fața crizei umanitare cauzată de pande­mie în R. Moldova. În Declarație se arată că pandemia de Covid-19, declanșată în 2020, a afectat grav întreaga umanitate.

„Conștientizând gravitatea situației, Parlamentul Republicii Moldova se anga­jează să acționeze, dincolo de poziții poli­tice și promisiuni electorale, pentru a păs­tra societatea unită, solidară și pregătită să acționeze consolidat și în consens pentru a depăși problemele cu care ne confrun­tăm”, se subliniază în Declarație.

Potrivit documentului, deputații se angajează să acționeze împreună, din­colo de pozițiile politice, ideologie sau simpatii reciproce, pentru a identifica și promova soluții pe mai multe domenii strategice. Astfel, sunt accentuate urmă­toarele priorități: imunizarea a 70% din populația țării în următoarele 12 luni; de­blocarea asistenței externe; măsuri pen­tru susținerea mediului de afaceri și păs­trarea locurilor de muncă; măsuri pentru susținerea grupurilor defavorizate și a pensionarilor; creșterea capacităților sis­temului medical și de educație; reluarea reformelor pe domeniile vitale, cum este justiția, economia, administrația publică.

„Constatând necesitatea unui consens național pe durata crizei pandemice, de­clarăm armistițiu tuturor disputelor po­litice și ne angajăm să îndreptăm toate eforturile și capacitățile noastre la diminu­area efectelor pandemiei”, se mai arată în Declarație.

Trebuie să menționăm că, de la înce­putul pandemiei, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a implicat activ în combaterea acesteia. Toate eforturile sindicatelor în această perioadă au fost îndreptate spre asigura­rea respectării drepturilor și a intereselor lucrătorilor afectați ca urmare a suspen­dării activităților, șomajului tehnic, înce­tării raporturilor de muncă, precum și pe susținerea lucrătorilor antrenați în prima linie de combatere a pandemiei.

Încă de la începutul pandemiei, CNSM a venit cu propuneri concrete în susținerea agenților economici

Odată cu decretarea stării de urgență, CNSM a elaborat și distribuit prin inter­mediul ziarului „Vocea poporului” și al altor surse de informare în masă o serie de recomandări privind reglementarea ra­porturilor de muncă. Astfel, în legătură cu suspendarea procesului educațional, sin­dicatele au elaborat recomandări concrete pentru motivarea salariaților din domeniul educației, astfel încât să le fie menținut nivelul salarial. Liderii CNSM au pledat și pentru susținerea sistemului de sănătate și a personalului implicat în lupta cu Co­vid-19, stimularea creării noilor locuri de muncă, chemând toate forțele din țară la solidaritate, unitate și la menținerea dia­logului.

Deși au fost întreprinse unele mă­suri de susținere a agenților economici afectați de pandemie, ca urmare a sistării activității în această perioadă, nu au fost aplicate măsuri în acest sens și în raport cu salariații. În acest context, sindicatele, de comun acord cu patronatele, au solicitat Guvernului asigurarea din bugetul de stat a plății pentru șomajul tehnic lucrătorilor acestor întreprinderi. Cu regret, răspunsul dat de autorități a fost unul evaziv, enu­merând măsurile deja luate și precizând că acestea au fost adoptate pornind de la posibilitățile bugetului de stat.

În concluzie, atunci când cei de sus sunt pentru o societatea unită, solidară și pre­gătită să acționeze consolidat și în con­sens pentru a depăși problemele cu care se confruntă cetățenii, nu avem cum să nu fim optimiști. Să ne ajutăm unii pe alții să trecem de pandemie ca să revigorăm eco­nomia.