Cum pot fi Convențiile fundamentale ale Organizației In-ternaționale a Muncii (OIM) cu privire la egalitatea de gen și Directivele UE transpuse în mod eficient în legislația muncii din Republica Moldova? Aceasta a fost una din întrebările la care s-a căutat răspuns în cadrul unui atelier de lucru privind promovarea legală și egalitatea de gen în contextul convențiilor OIM și al directivelor UE. De asemenea, au fost puse în discuție teme arzătoare precum egalitatea în angajare și ocupare, retribuție egală pentru o muncă de valoare egală, remunerare egală în instrumentele UE ș.a.
La acest eveniment, sindicatele au fost reprezentate de Olga Stratulat, consultant superior în cadrul Departamentului organizare, educație și informare.
Sindicatele și patronatele la nivel național pot constitui o bună sursă de informații cu privire la legislația națională, reglementarea și contractele colective de muncă referitoare la legislația și practica de nediscriminare. Potrivit OIM, cooperarea merge dincolo de desfășurarea unor „consultări” și include activități realizate în comun. În unele țări, legislația impune expres ca de exemplu contractele colective de muncă să promoveze egalitatea de șanse și de tratament.
Categoriile de lucrători excluse, cel mai frecvent, din protecția împotriva discriminării, sunt func-ționarii publici, lucrătorii casnici, unii lucrători agricoli, lucrători ocazionali, persoane care desfășoară activități independente, cei din economia informală etc.
Este nevoie de sisteme imparțiale de evaluare a muncii
În cadrul atelierului s-a vorbit, de asemenea, despre cauzele discriminării salariale și ale diferenței de remunerare. Acest flagel poate fi eradicat prin schimbarea men-talității, dispariția stereotipurilor
și a prejudecăților cu privire la munca femeilor. Pentru a evita aceste prejudecăți bazate pe criterii de sex, este necesar de a elabora sisteme de evaluare a muncii.
„Sindicatele și patronatele trebuie să examineze, în cooperare cu guvernul, funcționalitatea mecanismelor de stabilire a salariului minim, având în vedere necesitatea de a promova și de a asigura principiul de egalități de remunerare între bărbați și femei pentru munca de valoare egală”, recomandă OIM. În anul trecut, nu au fost depuse reclamații în instanțele de judecată privind inegalitatea de remunerare. „Acest lucru poate indica, mai curând, lipsa unui cadru juridic adecvat, gradul redus de conștientizare a drepturilor omului, lipsa de încredere sau frica de represalii”, concluzionează comisia. Comitetul de experți privind aplicarea convențiilor și recomandărilor (CEACR) a remarcat faptul că art. 1 din Codul muncii a fost modificat și, în prezent, definește hărțuirea sexuală ca „orice formă de comportament fizic, verbal sau nonverbal, de natură sexuală, care lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau insultătoare”. Mai mult decât atât, Legea nr. 168 din 9 iulie 2010 a introdus infracțiunea de hărțuire sexuală în prevederile art. 173 din Codul Penal.
Participanții la seminar au sus-ținut la final că tematicele discutate au fost interesante și utile, luând în considerație că Republica Moldova a ratificat Convenția 111 OIM privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei. Este vorba despre tratamentul egal la ocuparea forței de muncă și la remunerare. În plus, la inițiativa sindicatelor, a fost înaintată propunerea de ratificare a Convenției 156, privind lucrătorii care au responsabilități familiale. Și experții internaționali au menționat utilitatea acestei convenții.
