29 martie 2024
Chisinau
Social

Din cauza birocrației, unii istorici, cercetători științifici, au de suferit

Loading
Social Din cauza birocrației, unii istorici, cercetători științifici, au de suferit
Din cauza birocrației, unii istorici, cercetători științifici, au de suferit
asm.md

Un grup de cercetători de la Institutul de Istorie al Academiei de Științe a Mol­dovei (AȘM) se plâng că, din cauza birocrației, nu pot accesa programe de burse, care i-ar ajuta să-și publice tezele și cărțile proprii. Ei ne-au declarat că asta se în­tâmplă din motiv că experții Agenției Naționale de Cercetare și Dezvoltare (ANCD) nu le avizează proiectele.

„Depun deja al treilea an la programul de postdoctorat, pro­iect înaintat de Agenție. Obiecția de bază a experților a fost că sunt prea tânăr, pentru a aplica la pro­iectul de postdoctorat, deoarece am susținut teza de doctorat la Iași, în 2017. Deci era o perioadă foarte îngustă de timp, în care aș putea susține teza de doctor ha­bilitat. Este știut faptul că teze­le de doctorat la noi în țară sunt susținute la o vârstă foarte înain­tată”, ne spune doctorul în Istorie Eugen-Tudor Sclifos.

De trei ani, acesta aplică pen­tru o bursă la Programul ANCD. Dacă, în primii doi ani, i s-a res­pins proiectul din motive că tema ar fi „prea îngustă”, în anul aces­ta, experții Agenției au invocat că teza ar fi superficială. Cu o experiență de aproximativ 10 ani în domeniul cercetării, el susține că argumentele experților din cadrul ANCD nu sunt tocmai re­levante, iar din cauza acestui fapt tinerii ca el fie că renunță să mai depună dosarele în cadrul acestor proiecte, fie că părăsesc țara.

„Principala obiecție de data aceasta a fost că tema nu ar fi ac­tuală și că indicele cronologic ar fi prea vast. Dacă, în anii trecuți, mi s-a spus că tema este „prea îngustă”, în acest an au zis că ar fi o teză superficială. Și că nu aș aduce o noutate. În ultimii cinci ani, am reușit să cercetez arhive din Franța, Marea Britanie, Austria, România. Nu am un răspuns exact, dar cred că intervine și partea politică”, consideră Eugen-Tudor Sclifos.

facebook.com

„Am doi colegi, unul din secția istorie modernă, iar altul din secția contemporană, care au depus oferte doi ani la rând și la fel nu au trecut. Anul acesta, nici nu au mai depus, pentru că consideră că se face o nedreptate în domeniul istoriei. După ce au fost aprobate proiecte de cercetare în programul de stat în anul 2020, la programul de postdoctorat, nici un proiect pe istorie nu a trecut. Istoria este practic singurul domeniu care nu a trecut timp de trei ani”, ne mai spune doctorul în istorie Eugen-Tudor Sclifos.

Cu aceeași problemă se con­fruntă și doctorul în istorie Mihai Țurcanu. Deși în 2019 a obținut o bursă de la Agenție, următoarele două tentative au eșuat, deoarece dosarul i-a fost respins. „Erau trei experți, punctajele foarte diferite între ei, ceea ce înseamnă că un expert sau altul a evaluat într-un mod care ridică anumite semne de întrebare. Acum știți cum o să fie, eu oricum o să susțin lucrarea, o să public cartea și atunci o să se vadă dacă au avut dreptate experții”, ne-a declarat Mihai Țurcanu.

Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie, director-adjunct pentru probleme de ştiinţă al Institutu­lui de Istorie al AŞM, susține că este încălcat dreptul la cercetare, iar din cauza indiferenței, între­gul colectiv are de suferit. „Exis­tă o problemă clară, o problemă indiscutabilă, legată de expertiza proiectelor. Secția Istorie contem­porană, odată ce a obținut de la un singur expert un punctaj mi­nim, punctajul a fost oferit în așa fel, ca proiectul să nu fie acceptat. Și din cauza acelui expert secția Istorie contemporană abia își duce existența, deoarece nu are finanțare”, a menționat Nicolae Enciu.

facebook.com

O cauză care a dus la acutizarea situației, spune acesta, este așa-zisa reformă a AȘM. În acest sens, el a solicitat Consiliului Suprem de Securitate să fie pusă în discuție această problemă.

„Am argumentat necesitatea stringentă de discuție în cadrul că­reia noi, istoricii, să argumentăm în fața factorilor de decizie din R. Moldova susținerea și promovarea științei cercetării”, a adăugat Ni­colae Enciu.

Solicitat pentru o reacție, mi­nistrul Educației și Cercetării, Ana­tolie Topală, a menționat că nu cunoaște problema în detaliu, dar ne-a spus că, în acest an, instituția a alocat 23 de milioane de lei pen­tru cercetare. Și responsabilii de la ANCD au respins orice acuzație. „Expertul, de pildă, se pronunță. Spune, de exemplu, că cercetarea asta nu este interesantă sau sco­pul nu este corect și atunci este nevoie de îmbunătățire. Adică persoana dată, dacă anul ăsta nu a trecut concursul, în anul viitor îmbunătățește proiectul și îl depu­ne iar”, a afirmat Vasile Pușcaș, șef de direcție ANCD.

Potrivit lui Ghenadie Donos, președintele Federației Sindica­le a Educației și Științei (FSEȘ), situația din domeniul cercetă­rii academice rămâne incertă și alarmantă. „Se creează impresia că toate „beneficiile” despre care se vorbea în perioada de promo­vare a reformei din cercetare au fost doar intenții, declarații care, pentru moment, încă nu au prins contur. Exemplul cu tinerii cerce­tători este relevant în acest sens. Atestăm o discrepanță între ceea ce se declara în iunie vizavi de mo­tivare, remunerare, subvenționare a cercetării (se enunța și cifra de 700 de milioane de lei care ur­mau să se aloce în acest scop) și situația reală din universități, unde rectorii sunt nevoiți să rezolve singuri tot spectrul de probleme apărute, utilizând 90% din buge­tele universităților pentru remu­nerarea muncii. Ce avem azi, la cinci luni de la debutul reformei anunțate? Incertitudine, lipsa unei perspective clare și, cel mai grav, descurajarea, ba chiar decepția colegilor, provocată de această atitudine iresponsabilă cu care au fost tratați și la care s-au referit ti­nerii cercetători. În loc să le ofere burse de studii, ANCD al treilea an la rând îi respinge, motivând că (culmea!!!) – sunt prea tineri… Evaluarea propunerilor de proiec­te efectuată de experții selectați de ANCD, în special a celor pre­zentate de tinerii care își doresc să facă o cariera academică, este descalificantă pentru o instituție responsabilă de susținerea cerce­tării. ANCD nu se ridică la nivelul scontat la data fondării unei ase­menea instituții și ar trebui pusă problema necesității acesteia, în condițiile când statul nu-și poate permite să risipească banii publici. Cu așa atitudine riscăm să pierdem acești tineri, în pofida încercărilor Federației Sindicale a Educației și Științei de a-i proteja. Unii dintre ei deja au plecat din sistem și chiar din țară. Sunt sigur că se vor re­găsi acolo, dar este oare asta în beneficiul țării noastre?”, se întrea­bă președintele FSEȘ, Ghenadie Donos.

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand