Natalia Gherman: „La reuniunea de la Vilnius, se va parafa Acordul de Asociere care cuprinde Acordul privind crearea Zonei de Comerţ Liber Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Parafarea este o etapă foarte importantă la intrarea în vigoare a acestui Acord, deoarece, după summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, Acordul parafat, trebuie şi semnat. Deja am primit mai multe semnale de încurajare din partea instituţiilor europene, din partea statelor-membre ale Uniunii Europene, precum că semnarea acestui Acord va avea loc pe perioada mandatului actualei Comisii Europene. Semnarea Acordului de Asociere va însemna şi punerea lui în aplicare provizorie.”
– Doamnă ministră, ce poate face guvernarea, pentru că e această coincidenţă cu un an electoral?
– Ne-am asumat angajamentul să şi ratificăm acest Acord de către actuala componenţă a Parlamentului Republicii Moldova, ceea ce înseamnă că Acordul va intra în vigoare, în aplicare, provizoriu, înainte de începutul campaniei electorale. Aceasta ar însemna, de fapt, ireversibilitatea cursului proeuropean al Republicii Moldova. Va însemna, de asemenea, obţinerea rezultatului promis cetăţenilor Republicii Moldova pe filiera agendei europene a ţării.
Al doilea obiectiv pentru summitul de la Vilnius şi perioada post-summit este obţinerea deciziei favorabile din partea Uniunii Europene în ceea ce priveşte liberalizarea regimului de vize. În cadrul summitului, decizia nu poate şi nu va fi luată, la summit, se va face o evaluare a progreselor obţinute de fiecare stat al Parteneriatului Estic, în ceea ce priveşte asigurarea mobilităţii cetăţenilor. Republica Moldova este unica ţară din Parteneriatul Estic care şi-a îndeplinit toate angajamentele, în conformitate cu Planul de acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor. La summit, se va face o evaluare generală şi, după reuniunea de la Vilnius, statele- membre ale Uniunii Europene şi Parlamentul European vor trebui să se expună pe marginea recomandării Comisiei Europene. Aşteptăm ca această recomandare să fie pozitivă.
– Aceste încurajări, care vin din partea demnitarilor europeni, înseamnă foarte mult. Dar, pe de altă parte, ei rămân tot atât de îngrijoraţi de faptul că reforma în justiţie trenează şi lupta cu corupţia nu dă rezultatele pe care ar trebui să le simtă simplul cetăţean.
– În domeniul de reformă în justiţie, într-adevăr, trebuie să facem o deosebire între condiţionalităţile reflectate în Planul de acţiuni moldo-comunitar în domeniul liberalizării vizelor cu domenii cuprinzătoare de reformă pe care le implementăm. O guvernare responsabilă se gândeşte şi implementează în profunzime reforma, în fiecare domeniu menţionat. Să luăm, de exemplu, reforma sectorului de justiţie. În blocul patru al Planului de acţiuni moldo-comunitar, sunt reflectate anumite obiective destul de concrete, pe care noi le-am şi implementat. Însă sustenabilitatea acestei reformei depinde de o abordare mai cuprinzătoare şi foarte obiectivă.
Republica Moldova este unica ţară din Parteneriatul Estic care şi-a îndeplinit toate angajamentele, în conformitate cu Planul de acţiuni moldo-comunitar în domeniul vizelor… |
Deci, vorbind, tehnic, condiţionalităţile sunt implementate. Vorbind politic, reforma trebuie continuată, cu eforturi şi mai dinamice, şi mai intense. Atât noi, la Chişinău, cât şi colegii din partea Uniunii Europene, înţelegem şi recunoaştem că obiectivul este profunzimea şi seriozitatea reformării domeniului de justiţie, în întregime.
– Reformele ar trebui să însemne un climat investiţional foarte prietenos. Deocamdată, investitorii nu se grăbesc să ajungă în Republica Moldova. Şi lupta cu sărăcia, crearea locurilor de muncă – aici ar trebui un alt ritm.
– Îmbunătăţirea climatului de afaceri este una dintre cele mai importante priorităţi ale guvernului.
– Cum credeți, reforma în justiţie va da rezultate?
– Totul trebuie pornit de la reforma sectorului de justiţie, că atunci când instituţiile statului funcţionează, într-o manieră transparentă, responsabilă şi, cel mai important, când oamenii au încredere în funcţionarea instituţiilor de stat, toate celelalte domenii de reformă au şansă să aibă succes în viitor. Doar atunci oamenii nu vor pleca din ţară, vor rămâne aici, în Republica Mol-dova.
– Dar deocamdată lumea pleacă.
– Lumea pleacă, lumea revine, alţii preferă să investească în afacerile din Republica Moldova, aflându-se peste hotarele ţării. Ceea ce este îmbucurător e faptul că, pentru prima dată, oamenii au început să observe anumite schimbări, atunci când vorbim de sancţionarea judecătorilor corupţi, notarilor corupţi, când vorbim de indicele de creştere a încrederii populaţiei, în sectorul de justiţie.
Sunt primii paşi, destul de modeşti, efectuaţi de guvern, care inspiră o anumită doză de încredere că, cel puţin, după mai mulţi ani de ezitare, am păşit pe calea cea corectă şi, cu eforturi susţinute, vom continua să avansăm.
– Odată cu apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, se îndepărtează şansa soluţionării conflictului transnistrean sau, din contra, această europenizare ar putea să unifice cele două maluri ale Nistrului?
– Integrarea europeană, modernizarea, europenizarea ţării este cea mai eficientă şi cea mai convingătoare cale care va facili-ta reunificarea Republicii Mol-dova. Atunci când, pe malul drept al Nistrului, se observă transformări europene, când oamenii încep să vadă rezultatele reformelor, în conformitate cu normele şi standardele europene, noi devenim mult mai atractivi pentru populaţia de pe malul stâng al Nistrului, oamenii au încredere în viitorul acestei ţări, iar procesul integrării europene, pe care îl promovăm, foarte insistent, va avea efecte de a include pe fiecare cetăţean în acest proces bine determinat.
Să luăm, de exemplu, procesul de liberalizare a regimului de vize, avem o abordare foarte incluzivă, fiecare cetăţean al R. Moldova, indiferent unde locuieşte, în cazul în care are paşaportul biometric al Republicii Moldova, are dreptul să beneficieze de acest regim liberalizat, atunci când îl vom obţine. Acelaşi lucru îl pot spune şi despre procesul de implementare a prevederilor Zonei de Comerţ Liber între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deoarece toate studiile, făcute atât de către experţii naţionali, cât şi de cei străini, arată că, în cazul în care se vor implementa întocmai prevederile Zonei de Comerţ Liber, potenţialul de export al R. Moldova va creşte până la 15%, creşterea economică constantă va atinge, cel puţin, 3-4%, anual.
– Doamnă ministră, după întrevederea pe care aţi avut-o cu omologul dumneavoastră rus, domnul Lavrov a spus că Federaţia Rusă respectă decizia autorităţilor de la Chişinău. Pe de altă parte, totuşi se mai fac auzite anumite declaraţii din partea unor demnitari din Federaţia Rusă că o eventuală apropiere a relaţiei moldo-comunitare va îndepărta Moldova de Federaţia Rusă.
– Eu nu văd nicio contradicţie în menţinerea relaţiei cu Federaţia Rusă și parcursul european al Republicii Moldova. Europenizarea, modernizarea Republicii Moldova, după modelul european, ne va face un partener şi mai atractiv, şi mai credibil pentru Federaţia Rusă. Deci, atunci când Moldova îşi schimbă legislaţia şi o armonizează cu cea a Uniunii Europene, atunci când Moldova devine un partener de dialog şi de afaceri mult mai credibil, mult mai transparent, ceilalţi parteneri, indiferent din est sau din vest, vor găsi această schimbare şi această evoluţie încurajatoare şi una foarte şi foarte pozitivă, pentru dialogul bilateral cu ţara noastră. Eu sunt convinsă că, la etapa implementării prevederilor Acordului de Asociere, Zonei de Liber Schimb, relaţia noastră cu Federaţia Rusă va avea numai de câştigat. Suntem cu Federaţia Rusă în aranjament de regim de comerţ liber, pe care dorim să-l menţinem şi să-l intensificăm atât din punct de vedere politic, cât şi economic-comercial. Din punctul meu de vedere, există toate premisele ca această relaţie să se dezvolte pe calea ascendentă.
Consemnare: Valentina Ursu,
Radio Europa Libera