Curtea Constituțională a declarat, la data de 1 aprilie curent, drept neconstituțional articolul 9 prim alin. (3) din Legea nr. 140 din 10 mai 2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii, în urma sesizării depuse de Ceslav Panico, Avocat al Poporului, la solicitarea CNSM.
În procesul examinării sesizării, Curtea Constituțională a solicitat opiniile mai multor instituții, inclusiv a CNSM, care a prezentat un șir de argumente privind excepția de neconstituționalitate a articolului 9 prim alin. (3) din Legea nr. 140 privind Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM).
Potrivit prevederilor articolului 9 prim alin. (3) din Legea nr. 140 din privind ISM, persoana care, în ultimii 5 ani, a fondat entități specificate la alin. (1) – servicii externe private de protecție și prevenire, societăți comerciale care prestează servicii de consultanță pentru afaceri și management sau orice alte servicii conexe, a activat sau a deținut orice interes personal în cadrul acestora, nu poate activa în funcții de conducere sau de execuție în domeniul controlului privind respectarea legislației din domeniul muncii și securității și sănătății în muncă.
CNSM a menționat că Republica Moldova, în calitatea sa de stat membru al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), trebuie să aibă un sistem de inspecție a muncii în conformitate cu prevederile Convenției nr. 81/1947 privind inspecția muncii în industrie și comerț, ratificată de Parlamentul Republicii Moldova în1995, reglementările căreia au fost puse la baza elaborării și adoptării Legii privind ISM.
Potrivit CNSM, norma specificată în articolul 9 prim alin. (3) din Legea nr. 140 privind ISM încalcă dreptul constituțional la muncă și are un caracter discriminatoriu în cadrul raporturilor de muncă. Interdicția stabilită de articolul 9 prim alin. (3) din Legea nr. 140 privind ISM reprezintă o ingerință în dreptul de acces la o funcție publică și în dreptul la muncă, garantate de art. 39 și 43 din Constituție.
O măsură de protecție
„Interdicția instituită prin norma criticată nu asigură o măsură de protecție de calitate împotriva unor eventuale conflicte de interese sau abuzuri în serviciu în virtutea funcției de conducere sau de execuție în domeniul controlului privind respectarea legislației din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă. Cu alte cuvinte, raționamentul precum că prin această interdicție s-ar asigura integritatea inspectorului de munci nu poate fi susținută”, a subliniat CNSM.
În opinia sa, CNSM s-a referit și la Avizul consultativ al Consiliului pentru egalitate din 27 decembrie 2023, potrivit căruia termenul de 5 ani prevăzut în articolul menționat este stabilit arbitrar și fără a fi fundamentat pe anumite considerente obiective. Consiliul a constatat că prevederea respectivă este una discriminatorie și a recomandat excluderea ei.
Urmare sesizării depuse de Avocatul Poporului, având în vedere lipsa unei legături raționale între alineatul (3) și scopul legitim al asigurării integrității inspectorului de muncă, ce poate fi dedus din interpretarea sistemică a articolului 9 prim, Curtea Constituțională a constatat că articolul 9 prim alin. (3) din Legea privind ISM este contrar articolelor 39, 43 și 54 din Constituție.
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.