Cum arată viitorul lucrătorilor moldoveni alături de familiile lor

 

Cooperaţia de consum din raionul Căuşeni este în prezent unul din­tre cele mai bine păstrate şi dezvoltate sisteme de acest fel din ţara noastră. Angajaţii din cooperativele de consum spun că se simt pro­tejaţi, în virtutea faptului că acestea au un caracter social şi o mare diversitate de activităţi, dar şi a apartenenţei lor sindicale. Totuşi, ei îşi doresc salarii mai mari.

 

Cooperativa de consum „Tighina” este una dintre cele şase structuri economice de acest fel din raionul Căușeni şi aici lucrează în prezent 155 de persoane. Toţi aceşti anga­jaţi sunt membri de sindicat, precizează Ana Cociorvă, preşedinta organizaţiei sindicale a Uniunii Teritoriale a Cooperativelor de Con­sum din raionul Căuşeni.

„La Cooperativa „Tighina” lumea doreşte să lucreze, pentru că este protejată din punct de vedere social. Lucrătorii sunt angajaţi cu documente. Dacă atunci când vin să lucreze la această cooperativă unii nici nu dispun de carnete de muncă, apoi aici semnează din start contracte individuale de muncă şi le sunt respectate toate drepturile”, a remarcat Ana Cociorvă.

 

Negocierile colective

 

Relaţiile sindicatului cu angajatorul sunt dintre cele mai bune. Acesta este deschis spre colaborare şi discuţii de o manieră de­mocratică.

„Găsim limbaj comun în aproape toate chestiunile, când mai greu, când mai repede, dar nu avem conflicte. Şi angajatorul, şi noi, sindicaliştii, ne dorim să avem o contribuţie mai mare în plan cultural, pentru ca salaria­ţii să dea dovadă de mai mult ataşament, de un sentiment mai dezvoltat de apartenenţă la colectiv”, a subliniat Ana Cociorvă.

Astfel, reprezentanţii sindicatelor acordă o atenţie mai mare aspectelor legate de 

con­diţiile de muncă, asigurarea cu echipament de lucru şi de protecţie, salarizare, acorda­rea unor ajutoare materiale cu ocazia sărbă­torilor şi în caz de nevoi familiale. În acelaşi timp, salariaţii primesc din partea angajato­rului împrumuturi, mărfuri pe credit pe pe­rioade de până la şase luni de la magazinele cooperativei etc.

 

Pâinea cea de toate zilele

 

Salariul mediu al lucrătorilor de la coope­rativa „Tighina” este de aproximativ 3000 de lei lunar. În opinia Anei Cociorvă, acesta nu este cel mai mare şi nici chiar atât de rău pentru nivelul raional, dar sindicatele îşi do­resc o retribuţie a muncii mult mai bună.

Totodată, angajatele Secţiei de panifica­ţie a cooperativei „Tighina” constată că, de la începutul acestui an, după ce activează în­tr-o hală nouă, cu utilaj modern, lucrul li s-a uşurat considerabil. De asemenea, salariile le sunt achitate la timp, iar în caz de nevoi personale, lucrătorii sindicali găsesc întot­deauna soluţii echitabile.

Ion Răilean, şeful Secţiei de panifica­ţie, specifică faptul că, odată cu punerea în funcţiune a noii linii de producere, pâinea are altă calitate, are aceeaşi formă, mărime şi consistenţă.

 

Viitorul alături de familie

 

„Acum, femeile frământă la malaxor alu­atul, dar a apărut şi răsturnătorul care îl ridică şi îl pune în împărţitor. Şi acesta din urmă este modern, împarte singur aluatul, în aşa fel încât diferenţa de la o pâine la alta e de numai trei-cinci grame. După împăr­ţire, aluatul este trecut prin rotunjitor, în cazul pâinii de această formă sau în maşina de modelat franzele. Atunci când sunt fă­cuţi colacii, aluatul este trecut prin maşina de modelat baghete, după care este împletit în mod manual. De la masa de lucru, după ce le-a fost dată forma cuvenită, produsele merg în dospitor pe aproximativ 1,5 ore şi de acolo – în cuptor”, raportează Ion Răi­lean.

Cât despre preţuri, acestea nu au fost majorate şi nici nu există vreo intenţie să fie modificate, mai ales că vânzările au început să crească. A fost extins şi nomenclatorul de produse cu cinci poziţii noi.

„Sunt mai mult sau mai puţin mulţumit de condiţiile de lucru. Salariul e modest, dar faţă de cel mediu pe raion e mai mare cu mult. Am început să muncesc la coope­rativă după facultate, cu 10 ani în urmă. Am activat mai întâi în calitate de contabil, apoi ca merceolog, iar în ultimii trei ani – de şef la Secţia de pâine. În viitor, mă văd tot aici, alături de familie, nu în străinătate”, mai po­vesteşte Ion Răilean.

 

Şi mulţumiri, şi plângeri

 

După modernizare, lucrul la brutărie s-a uşurat, constată Elena Balaban, tehnologul secţiei. Înainte de aceasta, totul era manual, iar acum a fost mecanizată funcţia de cerne­re a făinii. Până nu demult, şi apa era adusă cu căldarea de la robinet. În prezent, aceasta se toarnă singură după ce este programată prin intermediul unui buton special, la fel ca şi făina, care este transportată în mod au­tomat. Astfel, nu mai este nevoie ca sacii cu făină să fie ridicaţi, dezlegaţi sau răsturnaţi manual.

În consecinţă, câte şase fete lucrează în fi­ecare din cele trei schimburi, pentru a apro­viziona cu pâine oraşul Căuşeni şi unele sate ale aceluiaşi raion, precum şi o parte din oraşul Ştefan Vodă.

„Avem şi mulţumiri, avem şi plângeri. Numai cine nu lucrează nu se confruntă cu situaţii de tot felul. Important e că pâinea e mult mai frumoasă şi că e coaptă pe vatră, ca acasă. Muncim şi ne primim salariile la timp. Atunci când sunt comenzi mai mari, primim şi noi mai mulţi bani. Nu putem să zicem că ni-i foarte mare salariul, dar ne ajunge să re­zistăm până la următoarea lună”, a afirmat Elena Balaban.

Principalele genuri de activitate ale coo­perativei „Tighina” ţin de comerţul alimen­tar şi nealimentar, serviciile de alimentaţie publică şi de piaţă, producerea pâinii şi a produselor de cofetărie.

 

Grija faţă de oameni

 

Potrivit sindicaliştilor, între unităţile din cooperaţia de consum este o cooperare per­manentă. Un exemplu în această privinţă este grija faţă de oameni, inclusiv ca aceştia să nu rămână fără serviciu. În ultimii patru ani, în cadrul cooperaţiei de consum din ra­ionul Căuşeni numărul locurilor de muncă s-a extins de la 130 până la 145.

Astfel, dacă o cooperativă este nevoită să lichideze locurile de muncă, sunt identifica­te posibilităţi pentru a fi create în alta. Tot­odată, dacă se decide să fie închisă o între­prindere care nu aduce profit, este înfiinţată alta nouă.

În prezent, majoritatea salariaţilor au o pregătire profesională adecvată. Din cauza că în ultimii ani nivelul de pregătire a cadre­lor tinere lasă de dorit, sunt angajaţi şi oa­meni fără studii, care sunt instruiţi la locul de muncă. Această situaţie este generată şi de faptul că absolvenţii şcolilor profesionale preferă mai degrabă să migreze în căutarea unui trai mai bun decât să se angajeze la baştină.

 

Promotorii activităţilor culturale

 

În acelaşi timp, lucrătorii din cooperaţia de consum nu se limitează strict la funcţi­ile din fişa de post. De regulă, când cineva încheie o lucrare ce i-a fost încredinţată, nu ezită să se implice şi în alte activităţi ce trebuie efectuate mai urgent. De asemenea, astfel de ocupaţii cum sunt plantarea şi în­grijirea florilor sau a plantelor decorative pe teritoriul cooperativelor sunt practicate de lucrători din pasiune.

Potrivit Anei Cociorvă, în sistemul coope­raţiei de consum de la Căuşeni, aproape în permanenţă sunt posturi vacante. Acestea sunt completate rapid, însă, de cele mai dese ori, nu şi de profesionişti, în special, vânză­tori, brutari sau cofetari. Lipsa oamenilor bine pregătiţi este resimţită cel mai mult în cazul activităţilor de producere.

Cu toate acestea, în cadrul cooperaţiei de consum de la Căuşeni, colectivele sunt re­lativ tinere. Mai mult, din numărul total de 300 de membri de sindicat, 73 fac parte din organizaţia sindicală de tineret. Aceştia s-au angajat să promoveze un şir de activităţi cul­turale, iar primul concert din această serie urma să fie organizat zilele trecute.