Corupția a înflorit, anul trecut, în Republica Moldova

Corupția, în Republica Mol­dova, este la fel ca în Filipi­ne, Egipt, Panama, Bosnia și în alte țări din Africa sau din Asia! Cel puțin asta ara­tă datele indicelui percepției corupției (IPC) pentru anul 2020, publicat de Transpa­rency International. Dacă, în 2019, țara noastră era clasată pe locul 120 din 180 de state, în 2020, Republica Moldova a mai urcat cinci poziții și acum se plasează pe locul 115, cu doar 34 de puncte din 100.

Anul 2020 a scos în evidenţă probleme de integritate chiar şi în cele mai performante ţări, demon­strând că nici una nu este imună la corupţie. Cercetarea relevă fap­tul că fenomenul corupţiei, adânc înrădăcinat, subminează sistemele de sănătate şi contribuie la decli­nul democraţiei pe fundalul pan­demiei Covid-19.

Combaterea corupției, controversată

Din punct de vedere al com­baterii corupţiei, anul 2020 a fost pentru R. Moldova unul foarte controversat, relevă raportul.

„Pe de o parte, ţara a ieşit din „teascul” unui stat capturat. Pe de altă parte, noii guvernanţi au pre­luat unele scheme criminale, iar Parlamentul le-a oferit cetăţenilor „o surpriză de Crăciun”, scoţând de sub masă un pachet de legi care contravin interesului public, cu in­tenţia de a împiedica activitatea ANI, a prelua controlul asupra SIS şi a încercat restabilirea facilităţilor magazinelor duty-free. Doar cir­ca jumătate din cele preconizate de Planul de Acţiuni pentru im­plementarea Strategiei Naţionale pentru Integritate şi Anticorupţie au fost realizate integral, însă ceea ce nu este finalizat nu aduce rezul­tate”, se menționează în raport.

Aceeași sursă precizează că din cele 18 recomandări din runda IV a evaluării GRECO, ce ţin de preve­nirea corupţiei în rândul deputaţi­lor, al judecătorilor şi procurorilor, doar patru au fost implementate integral.

„Şi mai proastă este situaţia la capitolul tragerii la răspundere a beneficiarilor finali ai fraudei ban­care. În 2020, s-a făcut o încercare de a modifica însăşi noţiunea de beneficiari finali, compromiţând, a câta oară, întreg procesul de recuperare a banilor furaţi”, arată raportul.

Fenomenul corupției este pre­zent oriunde, o spun și oamenii pe care i-am intervievat în stradă. „Unde credeți că avem mai multă corupție? – Unde, în Parlament e toată corupția, doar nu pe la sate. Trebuie să vină altcineva la putere”, ne spune un chișinăuian.

„Avem în Republica Moldovacorupție? – Avem, încă foarte mare. Peste tot, mai ales în școli, există multă corupție. Trebuie de educat o generație nouă, căci ac­tuala nu conduce cum trebuie. Demnitarii care se află la putere, vor să se îmbogățească repede, dar nu se gândesc la popor”, ne spune revoltat un alt bărbat.

În același timp, cetățenii speră că vor veni și vremuri mai bune, atunci când vom trăi toți în condiții egale și fără să dăm mită, iar cei care se fac vinovați de corupție să fie trași la răspundere. „Fieca­re cetățean ar trebui să răspundă pentru acțiunile sale. Cum ar fi trebuit să soluționeze autoritățile această problemă? Eu cred că Par­lamentul trebuie să se întoarcă cu fața la popor, la oameni ca să re­zolve cele mai dureroase proble­me”, susține un alt bărbat.

Un pas înainte și doi înapoi

Totuși, rezultatele monitorizării arată că, în anul 2020, Republica Moldova a făcut un pas înainte, în comparație cu anul 2019. Deși am scăpat de un sistem capturat, tot mai planează riscul ca acesta va fi preluat de următoarea guvernare. „Statul nu s-a luptat suficient cu corupția, nu a onorat angajamen­tele pe care și le-a asumat față de populație și de partenerii de dez­voltare. Atunci când sistemul judi­ciar va începe a funcționa și a de­monstra că legea este egală pentru toți, atunci populația va simți acest progres”, ne-a spus Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova.

Pentru a reduce corupţia şi a răspunde viitoarelor provocări, Transparency International reco­mandă guvernelor consolidarea organismelor de supraveghere, pentru a se asigura că resursele ajung la cei care au nevoie de ele.

Clasamentul IPC 2020 cuprinde 180 de ţări şi teritorii, indicele fi­ind calculat în baza a 13 studii ale unor organizaţii notorii (inclusiv 9 – pentru Republica Moldova). IPC reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.

În topul clasamentului sunt Da­nemarca şi Noua Zeelandă, care au înregistrat un scor al IPC de 88 de puncte. Siria, Somalia şi Sudanul de Sud sunt pe ultimul loc, cu 14, 13 şi, respectiv, 12 puncte. Ţările din fruntea clasamentului IPC in­vestesc mai mult în ocrotirea sănă­tăţii, ele fiind mai capabile să ofere populaţiei o protecţie universală a sănătăţii şi mai puţin susceptibile de a submina normele şi instituţiile democratice sau statul de drept.

Preşedinta Transparency Inter­national, Delia Ferreira, a remar­cat că pandemia de Covid-19 nu este doar o criză economică şi de sănătate. „Este, de asemenea, o criză de corupţie. Şi deocamdată nu reuşim s-o depăşim. Anul tre­cut a fost o grea încercare pentru guvernele tuturor ţărilor, cum nu s-a mai întâmplat, iar ţările cu un nivel mai înalt al corupţiei au fost mai puţin pregătite de a face faţă crizei. Dar şi statele care au înre­gistrat rezultate bune la capitolul anticorupţie trebuie de urgenţă să reflecteze asupra rolului pe care îl au în perpetuarea corupţiei”, a spus aceasta.