Congresul IV al CNSM, evenimentul anului

Cel mai important eveniment din anul acesta va fi, fără îndoială, Congresul IV al CNSM, care urmează să aibă loc în iunie 2022. La acest for se vor da aprecieri evoluției mișcării sindicale, vor fi adoptate documente de bază privind strategia pentru următorii ani, vor fi discutate probleme actuale, stringente.

Am adresat liderilor sindicali ai federațiilor, precum și reprezentanților CNSM din teritoriu, următoarele întrebări:

Ce așteptări aveți de la Congresul IV al CNSM?

Ce schimbări ați dori să se producă în viața sindicală și în promovarea drepturilor salariaților, în lupta pentru aceste drepturi?

Cum credeți că ar trebui să fie relațiile sindicatelor cu guvernarea și pentru ce forme de cooperare pledați?

Sergiu SAINCIUC, vicepreședinte al CNSM:

„Așteptăm ca activitatea CNSM să fie apreciată la justa valoare”

Congresul IV al CNSM are, în primul rând, menirea de a face anumite bilanțuri, o analiză a activității sindi­catelor în perioada de cinci ani și de a fixa obiectivele strategice pentru următoarea etapă.

Astfel, vor fi prezentate și sintetizate re­alizările CNSM, punctele forte și punctele slabe, modificările survenite în activitate datorită situației pandemice și altor impedi­mente. Așteptăm ca activitatea CNSM să fie apreciată la justa valoare, deoarece s-a făcut tot posibilul ca în perioada în care am avut patru guverne să menținem dialogul social, să găsim căi de soluționare sau de promova­re a soluțiilor pentru problemele sociale ale salariaților, chiar și atunci când partenerii so­ciali nu erau receptivi la apelurile noastre.

Sindicatele, fiind un sistem complex viu, se modifică continuu. Acest proces de modi­ficare are loc la nivel de organizare și reorga­nizare internă, la nivel de utilizare a surselor și resurselor disponibile, la nivel de identita­te și imagine instituțională. Suntem siguri că Congresul IV va stabili clar prioritățile în Stra­tegia CNSM pentru anii 2022-2027 în acest domeniu, astfel ca imaginea instituțională să fie rezultatul unei comunicări transversale constante, precum și a unui dialog construc­tiv cu partenerii sociali.

Totodată, Congresul este organul care identifică, confirmă liderii mișcării sindicale, iar în acest sens sperăm că vom avea o echi­pă demnă de a realiza activitățile necesare membrilor de sindicat cu respectarea princi­piilor cheie ale sindicatelor: democrația, liber­tatea, solidaritatea, echitatea, transparența, precum și egalitatea în drepturi și în șanse.

Constatăm cu îngrijorare că, chiar dacă au fost întreprinse unele măsuri, situația socială și economică a salariaților-membri de sindi­cat rămâne a fi una dificilă, fiind caracteriza­tă printr-un nivel redus al securității sociale și economice, în special, din cauza situației pandemice, printr-o scădere constantă a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, ca urmare a creșterii prețurilor și tarifelor, printr-o rată redusă de ocupare a forței de muncă și un nivel înalt al ocupării informale, precum și a migrației la muncă peste hota­re, prin condiții inadecvate de lucru, ce ca­uzează accidente de muncă și îmbolnăviri profesionale, prin tentative de suprimare a drepturilor salariaților, inclusiv a celor sindi­cale ș. a.

În asemenea situație ne dorim un dia­log social constant la toate nivelurile – la entitatea economică, la nivel teritorial, național–ramural și național; o conlucrare fructuoasă cu societatea civilă pe subiectele de interes comun, profesionalism al lideri­lor și angajaților din sistemul sindical și, cel mai important, – membri de sindicat activi. Nu putem realiza multe dacă nu con-știentizăm că sindicatul suntem fiecare dintre noi, că ideile pentru care pledăm se bazează pe incluziune, pe suport reciproc. Suntem conștienți de faptul că unele forme de activitate ar trebui să fie modificate, asta ne-a demonstrat-o și pandemia, comunica­rea poate fi realizată pe diferite căi, la fel și promovarea sau campaniile de lobby. Astăzi, societatea sindicală din întreaga lume se confruntă cu o scădere masivă a numărului de membri de sindicat, or, în acest context, ne dorim o consolidare a structurii sindicale și o conștientizare a apartenenței la sindicat.

Relațiile sindicatelor cu guvernarea, ca partener social, ar trebui să se realizeze atât pe platforma bilaterală Sindicate–Guvern, cât și pe platforma trilaterală Sindicate–Guvern–Patronate.

La proiectul Programului de activitate al Guvernului, CNSM a înaintat mai multe propuneri ce vizează piața forței de muncă, atragerea investițiilor și crearea noilor locuri de muncă decente, motivarea muncii și se­curitatea socială, dialogul social și legislația muncii, securitatea și sănătatea la locul de muncă. Multe din ele s-au regăsit în Program și în Planul de acțiuni al Executivului, iar im­plementarea lor va spori nivelul de protecție social-economică a salariaților. Sindicatele în raport cu Guvernul își propun să utilizeze în activitatea lor, în mod prioritar, mecanis­mele parteneriatului social, precum și nego­cierile colective, consultările și schimbul de informații, participarea la procesul de ela­borare și promovare  a proiectelor de acte normative și a documentelor de politici  ce vizează domeniul muncii și cel social-eco­nomic și își stabilesc drept obiectiv general dezvoltarea și promovarea parteneriatului social la toate nivelurile, asigurarea utiliză­rii la maximum a posibilităților acestuia în sfera muncii și în cea social-economică. În acest sens, este necesar de a perfecționa cadrul normativ în domeniul parteneriatului social și de a eficientiza activitatea Comisi­ei naționale pentru consultări și negocieri colective. Propunerile respective au fost deja înaintate partenerilor sociali spre exa­minare.

Pentru a asigura un nivel de protecție mai sporit salariaților membri de sindicat, CNSM va elabora și promova proiecte de convenții colective (nivel național) pentru a fi încheiate pe diferite subiecte din domeniul muncii și cel social-economic, care nu sunt acoperite de legislația în vigoare sau nece­sită o reglementare suplimentară.