Cadrele medicale, dar și alte categorii de angajați, vor fi detașați în alte instituții, dar și rechemați din concediul anual de odihnă, fără acordul lor scris, în situații de urgență, asediu, război sau stării de urgență în sănătate publică.
Un astfel de proiect de lege a fost aprobat recent de către Guvern. Viorica Dumbrăveanu, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a motivat necesitatea completării a două articole din Codul muncii prin situația epidemiologică din țară.
Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) este împotriva promovării și adoptării unui astfel de proiect de lege. Un aviz în acest sens a fost expediat recent pe adresa Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS).
În contradicție cu norma legală
Sindicaliștii enumeră mai multe prevederi legale cu care ar veni în contradicție modificările propuse de minister.
„Stabilirea unor asemenea drepturi pentru angajatori ar constitui o contradicţie cu principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă, statuate în art. 5, lit. a) şi d) din Codul muncii. Sau, potrivit art. 5, lit. a) şi d) din Codul muncii, principiile precum: libertatea muncii, incluzând dreptul la munca liber aleasă sau acceptată, asigurarea dreptului fiecărui salariat la odihnă, inclusiv la reglementarea timpului de muncă, la acordarea concediului anual de odihnă, reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale Constituţiei Republicii Moldova, iar excepţii privind respectarea acestor elemente fundamentale ale reglementării raporturilor de muncă nu sunt admise”, se precizează în avizul CNSM către MSMPS.
Relațiile de muncă dintre angajator și salariat se bazează pe negociere, pe libertatea opțiunii
De asemenea, potrivit sursei citate, stabilirea dreptului angajatorului de a dispune detaşarea sau rechemarea salariaţilor din concediul de odihnă anual, fără acordul scris al acestora, constituie o contradicţie și cu Constituția Republicii Moldova, dar și cu art. 6 din Codul muncii, care stipulează că „Orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a profesiei, meseriei sau activităţii sale. Nimeni, pe toată durata vieţii sale, nu poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă sau într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea. Orice act juridic încheiat cu nerespectarea acestor dispoziţii este nul”.
De altfel, sindicaliștii consideră că asigurarea condiţiilor de securitate şi sănătate la locul de muncă, dar şi aplicarea compensaţiilor pentru salariaţii care se află pe prima linie în depăşirea situaţiilor de criză, constituie soluţia cea mai eficientă pentru motivarea acestora să accepte atât propunerea angajatorului de detaşare, cât şi cea de rechemare din concediul de odihnă anual.
Potrivit vicepreședintelui Federației Sindicale „Sănătatea”, Igor Zubcu, detașarea sau impunerea forțată la un post de muncă nu va duce la calitatea actului medical, dar poate avea un efect invers.
„Salariatul mereu trebuie să aibă dreptul de a alege și a refuza să muncească în anumite condiții, într-un anumit loc, care ar putea să prezinte pericol pentru sănătatea lui. Această meserie trebuie să fie realizată în mod conștient, dar nu prin impunere. În cazul de față, legiuitorul mai bine ar veni cu o precizare la indemnizația specială, ca angajatul să fie motivat să lucreze. Este oportun ca să existe acordul salariatului. Acesta trebuie să fie informat despre riscuri, condițiile de muncă. S-ar putea ca el să fie bolnav cronic, iar faptul că este rechemat și detașat într-un anumit loc de muncă poate prezenta pericol nu doar pentru sănătatea lui, dar și a membrilor familiei. Relațiile de muncă dintre angajator și salariat se bazează pe negociere, pe libertatea opțiunii. Cred că, prin aceasta, legiuitorul își depășește într-un fel măsura de impunere”, a concluzionat Igor Zubcu.
