CNSM respinge proiectul de lege ce vizează reforma sistemului de pensii aprobat de guvern

 

Confederația Națională a Sindi­catelor din Moldova (CNSM) este profund îngrijorată și indignată în legătură cu aprobarea de către Guvern, la 5 decembrie curent, a proiectului de lege ce vizează re­forma sistemului de pensii. Con­siderăm că majoritatea propu­nerilor înaintate de Guvern sunt discriminatorii și în detrimentul marii majorități a cetățenilor țării.

 

Confederația a expediat co­misiilor parlamentare de resort poziția sa asupra problemelor arzătoare care vizează întreaga societate

 

Cele mai stringente prevederi se re­feră la următoarele aspecte:

1. Majorarea vârstei de pensio­nare și a stagiilor de cotizare pro­puse de autorii proiectului legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative va avea un impact nefast asupra cetățenilor țării. Drept argu­ment al majorării se aduc exemplele statelor occidentale, însă, fără a ține cont de speranța de viață a femeilor și bărbaților din țara noastră, care este încă la un nivel foarte jos în comparație cu aceste țări. Conform datelor BNS, în anul 2015, speranța de viață la naștere a constituit 75,5 ani pentru femei și 67,5 ani pentru bărbați.  Raportul Mondial privind Îmbătrînirea Populației pen­tru anul 2015, elaborat de Organizația Națiunilor Unite, clasează Republica Moldova pe penultimul loc la categoria speranța de viață a bărbaților și, re­spectiv, ultimul loc la speranța de viață a femeilor, în clasamentul țărilor euro­pene.

Totodată, conform studiilor făcute de Centrul de Cercetări Demografice, speranța de viață sănătoasă pentru bărbații în vârstă de 15-19 ani este de 54,1 ani, iar femeile au speranța de viață 62 de ani. În această ordine de idei, sin­dicatele se pronunță categoric împotri­va majorării vârstei de pensionare.

2. Un alt aspect important al refor­mei se referă la cerința sindicatelor de recalculare anuală a pensiilor pentru persoanele care continuă să activeze în câmpul muncii după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă și achită contribuții de asigu­rări sociale de stat. Este de menționat că, în varianta inițială a proiectului de lege, această propunere a fost inclusă însă fiind prevăzută acordarea dreptu­lui respectiv o singură dată și doar pen­tru persoanele care au activat cel puțin cinci ani după stabilirea dreptului la pensie pentru limită de vârstă, fapt ce va face imposibilă recalcularea pensiilor pentru persoanele care au activat mai puțin de cinci ani. Însă, am constatat cu stupoare că în proiectul de lege aprobat de Guvern la 5 decembrie respectivul drept va fi acordat doar persoanelor care își vor stabili pensiile pentru limită de vârstă începând cu 1 ianuarie 2017. Considerăm că în cazul dat prevederea respectivă va fi moartă, deoarece va putea fi aplicată doar începând cu anul 2022 și va priva un număr impunător, de peste 156,2 mii de persoane din rân­dul pensionarilor care actualmente ac­tivează în câmpul muncii și 23.650 de persoane care și-au stabilit dreptul la pensia pentru limită în anii 2001-2011 și dispun de un stagiu de cotizare de cel puțin cinci ani. Astfel, în cazul aprobă­rii normei date, doar pentru persoane­le care își vor stabili dreptul la pensie pentru limită de vârstă începând cu 1 ianuarie 2017, persoanele care deja beneficiază de pensii și activează în câmpul muncii, achitând pe parcursul anilor contribuții de asigurări sociale, vor fi discriminate față de noii pensio­nari, fiind privați de dreptul la recalcu­larea pensiilor.

3. Sindicatele au insistat și insistă asupra menținerii puterii de cumpărare a pensiilor aflate în plată, indexarea să fie efectuată de două ori pe an: la 1 apri­lie și la 1 octombrie. Astfel, la 1 aprilie, pensiile să fie indexate la media dintre creșterea anuală a indicelui prețurilor de consum și creșterea anuală a sala­riului mediu pe țară pentru anul prece­dent, determinate în modul stabilit de Guvern, iar la 1 octombrie – la creșterea indicelor prețurilor de consum pen­tru perioada ianuarie-iunie a anului în curs. În ambele cazuri, indexării să fie supusă numai partea de pensii achita­tă din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cu regret, proiectul de lege aprobat de Guvern vine să diminueze drepturile pensionarilor prin indexarea anuală a pensiilor o singură dată pe an și doar la indicele prețurilor de consum, dar în ca­zul în care valoarea acestuia depășește 2%, acest fapt va conduce la indexarea neadecvată și întârziată a pensiilor.

4. Sindicatele încă până la elaborarea proiectului de lege au solicitat 

acordarea dreptului la stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă asi-guraților care au realizat stagiul complet de cotizare cu cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, care este una din practicile internaționale în dome­niul securității sociale. Însă autorul proiec­tului a condiționat acordarea dreptului re­spectiv cu trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani pentru femei.

Astfel, norma legală respectivă va putea fi aplicată pentru femei la vârsta de 59 de ani doar începând cu anul 2020, când vâr­sta de pensionare standard va fi tot 59 de ani și stagiul de cotizare 32 de ani, pe când pentru bărbați pensionarea anticipată va putea fi solicitată la vârsta de 62 de ani, adi­că la vârsta actuală de pensionare.

În acest context, pentru a asigura apli­carea efectivă și funcțională a normei, este necesar de a acorda dreptul la pensionare anticipată persoanelor care au realizat sta­giul total de cotizare prevăzut de lege cu cel puțin trei-cinci ani anterior vârstei de pen­sionare standard la momentul respectiv, dar nu la vârsta standard, care va fi atin­să tocmai în anul 2026 pentru femei și în 2025 pentru bărbați. Or, norma respectivă în varianta aprobată de Guvern va fi una nefuncțională, ineficientă.

5. Este de menționat că Guvernul a igno­rat vehement propunerile sindicatelor de instituire a pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pensii, precum și prevederile pct. 3.4. al „Obiectivului speci­fic 3: Sistem de pensii atractiv, cu un nivel sporit al beneficiilor, pentru un trai decent și reducerea sărăciei” din „Conceptul de re­formă a sistemului de pensii”, aprobat prin Dispoziția prim-ministrului nr. 166-d din 5 august 2016, care stipulează „Instituirea pensiei de bază, garantată unor benefici­ari de pensii și alocații sociale din bugetul de stat ca mecanism în vederea sporirii protecției sociale”.

Mai mult decât atât, proiectul prevede anularea, de la 1 aprilie 2017, a suportu­lui financiar de stat pentru beneficiarii de pensii stabilite în conformitate cu Legea nr.156/1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat.

Astfel, de suportul menționat vor fi lipsiți beneficiarii de pensii în mărime de până la 1500 de lei, fapt ce este inadmisibil atâta timp cât nu a fost instituită pensia de bază acordată tuturor beneficiarilor de pensii.

6. CNSM este categoric împotriva valo­rizării pensiilor doar beneficiarilor care le-au stabilit în anii 2001-2008, prin care vor fi lipsiți 459 de mii de persoa­ne (270 de mii de persoane care s-au pensi­onat anterior anului 2001 și 189 de mii de persoane pensionate în anii 2009-2016) de dreptul la valorizare și majorarea cuantu­murilor pensiilor. Or, conform proiectului, doar 67,8 mii de pensionari vor beneficia de valorizarea veniturilor asigurat inclus la calcularea pensiei pentru limită de vâr­stă pentru a asigura respectarea drepturilor constituționale ale cetățenilor și principiile fundamentale ale unicității și egalității, în­scrise în Legea organică privind sistemul public de asigurări sociale și Conceptul de  reformare a sistemului de pensii, con­form cărora statul organizează și garantea­ză sistemul public bazat pe aceleași norme de drept și asigură tuturor participanților la sistemul public un tratament nediscri­minatoriu în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege.

7. La definitivarea proiectului de lege nu s-a ținut cont de prevederile pct. 1.1.1. din „Obiectivul specific 1: Asigurarea func-ționării unui sistem de pensii sustenabil, în primul rând din punct de vedere financiar” din „Conceptul de reformă a sistemului de pensii”, aprobat prin Dispoziția prim-mi­nistrului nr. 166-d din 5 august 2016, care prevede „Revenirea la obligativitatea asigurării sociale pentru persoanele fizice proprietari sau arendași de te­renuri agricole, care lucrează terenul în mod individual”.

8. La elaborarea proiectului de lege nu s-a ținut cont de propunerile sindicatelor în partea ce ține de perioadele necontri­butive, și anume: includerea perioadei de îngrijire a copilului până la împlinirea vâr­stei de trei ani pentru bunicul, bunica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului.

Această propunere relevă din prevederile alineatului (2) al art.18 din Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate tempo­rară de muncă și alte prestații de asigurări sociale nr. 289 din 22.07.2004, care sti­pulează că de indemnizație lunară pentru creșterea copilului beneficiază, la cerere, opțional: unul dintre părinți, bunicul, bu­nica, o altă rudă care se ocupă nemijlocit de îngrijirea copilului, precum și tutorele, dacă sunt persoane asigurate și îndeplinesc condițiile de realizare a stagiului de cotizare prevăzute la art. 6 alin. (1), (2) sau (3).

Pe parcursul mai multor ani, sindicatele au insistat asupra includerii în perioade­le necontributive a perioadei asigurate de activitate realizată în entitățile din stânga Nistrului după 1 ianuarie 1992, astfel fi­ind asimilate perioadele date persoanelor care locuiesc în partea dreaptă a Nistrului, dar care după 1 ianuarie 1992 au  activat în entitățile din stânga Nistrului, transferând contribuțiile de asigurări sociale în bugetul Transnistriei.

Vă aducem la cunoștință  că salariaților din structurile teritoriale din subordinea SA „Moldovagaz”, Î.S. Calea Ferată din Moldo­va, la ieșirea la pensie se includ în stagiul de cotizare anii de activitate în entitățile din partea stângă a Nistrului după 1 ianu­arie 1992 și la calcularea pensiei venitul pentru această perioadă se include în calcul cu „0”, pe acest motiv cuantumul pensiilor se micșorează esențial, salariații nefiind vinovați că contribuțiile nu au fost  trans­ferate în bugetul Republicii Moldova. Țara noastră, în baza contractelor bilaterale cu alte state, include în calcul perioadele ase­mănătoare. Dat fiind faptul  că Republica Moldova nu poate încheia asemenea contract cu Transnistria, pe motivul că aceasta este componentă a republicii, suntem convinși că statul trebuie să-și asume răspunderea pentru acești cetățeni, să stabilească pensia și să achite din bugetul de stat.

9. Autorul proiectului de lege propune ca pentru persoanele care, începând cu 01.01.1999, au realizat un stagiu de cotizare sau stagiul de cotizare reali­zat după această data este mai mic de 5 ani, pensia pentru limită de vârstă să fie calculate în funcție de pensia minimă, sta­giul de cotizare și coeficientul nivelului pro­fesional.

Sindicatele se expun categoric împotri­va formulei expuse la anexa nr. 4, dat fiind faptul că va fi imposibilă determinarea coe­ficientului nivelului profesional în condițiile economice de astăzi, deoarece categoriile de calificare nu se utilizează (mai cu seamă, în cazul aplicării sistemelor netarifare de sala­rizare), precum și faptul că o persoană poate activa pe parcursul vieții profesionale în mai multe funcții.

10. Sindicatele se pronunță categoric împotrivă abrogării art. 29 din Legea nr. 489 din 08.07.1999 privind siste­mul public de asigurări sociale, potri-vit căruia nedepunerea contribuției de asi­gurări sociale de către angajator nu afectea­ză plata drepturilor cuvenite asiguraților, deoarece, conform prevederilor alin. (1) al art. 20 din aceeași lege, calculul și plata contribuției de asigurări sociale datorate de asigurații angajați cu contract individual de muncă și de angajatorul acestora se fac lunar de către angajator. Astfel, în cazul neplății de către angajator a contribuțiilor de asigu­rări sociale de stat datorate pentru angajați, cei din urmă nu îl pot influența pe angajator să achite la timp contribuțiile reținute din salariul acestuia.

11. De accentuat că reforma sistemului de pensii este extrem de periculoasă în cazul localităților amplasate în stânga Nis­trului, dar care se află sub jurisdicția RM.

Actualmente, conform Legii privind pro-tecția socială suplimentară a unor benefici­ari de pensii și a unor categorii de populație nr. 1591 din  26.12.2002, femeile cu vârsta cuprinsă între 55 și 57 de ani și bărbații cu vârsta cuprinsă între 60 și 62 de ani și care domiciliază în localitățile din stânga Nis­trului și în Bender beneficiază, începând cu 1 iulie 2014, de o alocație lunară de stat în cuantum de 550 de lei, achitată din bugetul de stat,  în cazul în care nu beneficiază de pensii stabilite de administrația de la Tira­spol. Astfel, în cazul aprobării proiectului de lege în cauză, există riscul ca respectivele categorii de cetățeni să opteze pentru pensia stabilită de administrația de la Tiraspol, fapt ce constituie un atentat la integritatea teri­torială a republicii.

În scopul neadmiterii producerii unei inechități inadmisibile pentru cetățenii RM, CNSM solicită include­rea amendamentelor CNSM la proiec­tul de lege pentru modificarea și com­pletarea unor acte legislative aprobat de Guvern la 5 decembrie 2016.