Ce presupune clauza de confidențialitate a contractului individual de muncă, ce informații cad sub incidența acesteia și în ce cazuri clauza dată poate fi aplicată? Care sunt consecințele nerespectării acestei prevederi a contractului individual de muncă?
Victor Lefter, Bălți
Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în ajutorul cititorului nostru care caută răspunsuri la întrebări de ordin juridic. Continuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprinderi, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. Linia fierbinte la tel.: 0 800 800 20 (luni şi joi de la 14.00-16.00).
Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Clauzele generale ale contractului individual de muncă sunt prevăzute la art. 49 din Codul muncii. În afară de aceste clauze, părțile pot negocia și include în contractul individual de muncă clauze specifice, cum ar fi:
- clauza de mobilitate;
- clauza de confidențialitate;
- clauze referitoare la compensarea cheltuielilor de transport, la compensarea serviciilor comunale, la acordarea spațiului locativ și altele.
Clauzele specifice ale contractului individual de muncă nu pot fi enumerate exhaustiv, deoarece părțile contractante, potrivit dispoziției art. 51 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, pot negocia orice clauză care nu contravine prevederilor imperative ale legii.
Astfel, clauza de confidențialitate este negociabilă de către angajator și salariat și face parte din categoria clauzelor specifice ale contractului individual de muncă.
Or, prin clauza de confidențialitate se înțelege o prevedere contractuală, prin care părțile, potrivit art. 53 alin. (1) din Codul muncii, convin ca, pe toată perioada contractului individual de muncă și timp de cel mult doi ani după încetarea acestuia, să nu divulge date sau informații de care au luat cunoștință în perioada executării contractului individual de muncă, în condițiile stabilite de regulamentul intern al unității, dacă acesta este elaborat și aprobat de angajator, de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.
Încetarea contractului individual de muncă (după care se stabilește timp de cel mult doi ani pentru a nu divulga informația respectivă) poate avea loc în cazurile prevăzute de Codul muncii, și anume: în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82); prin acordul scris al părților (art. 82 prim); la inițiativa uneia dintre părți (art. 85 și 86).
Clauza de confidențialitate are drept scop protejarea intereselor ambelor părți
Nerespectarea clauzei de confidențialitate, potrivit alin. (2) al art. 53 din Codul muncii, atrage obligarea părții vinovate la repararea prejudiciului cauzat.
În sensul normei prenotate, respectarea clauzei de confidențialitate prevăzută în contractul individual de muncă se referă în măsură egală la ambele părți și fiecare din ele poartă răspundere pentru divulgarea informației respective. Dacă informația confidențială reprezintă un secret comercial, bancar sau fiscal, atunci pentru divulgarea ei persoana vinovată, căreia această informație i-a fost încredințată sau i-a devenit cunoscută în legătură cu atribuțiile de serviciu (inclusiv cele care decurg din contractul individual de muncă), poartă suplimentar răspundere în conformitate cu prevederile Codului contravențional.
În același timp, art. 51 alin. (2) din Codul muncii prevede că, în schimbul respectării unora dintre clauzele specifice (asupra cărora au convenit părțile), salariatul poate beneficia de dreptul la o indemnizație specifică și/sau de alte drepturi, conform contractului individual de muncă. În cazul nerespectării acestor clauze, salariatul poate fi privat de drepturile acordate și, după caz, obligat să repare prejudiciul cauzat angajatorului.
Așadar, clauza de confidențialitate are drept scop protejarea intereselor ambelor părți, dat fiind faptul că acestea, în cadrul unui raport juridic de muncă, au acces reciproc la diverse informații.
Așa cum legislația nu concretizează ce fel de informații cad sub incidența acestei clauze și condițiile se stabilesc de regulamentul intern al unității (dacă acesta este elaborat și aprobat de angajator), de contractul colectiv sau de cel individual de muncă, considerăm că, în așa caz, este vorba de informații legate, în primul rând, de activitatea economică a angajatorului, de activitatea financiară, de procesele tehnologice și de alte activități ale unității asupra cărora părțile au convenit.



