13 iulie 2024
Chisinau
Social

Cine lovește în investitori și cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiulești

Loading
Social Cine lovește în investitori și cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiulești
Cine lovește în investitori și cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiulești
port-giurgiulesti

Foto: noi.md

 

În curând se împlinesc 20 de ani de la lansarea proiectului de construcţie pe malul Dunării, în apropiere de Giurgiuleşti, a unui port şi a unui terminal petrolier, dar şi 10 ani de la darea acestuia în exploatare şi obţinerea de către Republica Moldova a statutu­lui de ţară maritimă, notează Mold-Street. Cu toate acestea, pro­iectul este departe de final, ba chiar i se pun beţe în roate, ceea ce dă naştere la noi controverse.

 

Cum este blocată dezvoltarea Portului Giurgiuleşti

 

În primul rând, e vorba de intenţia Gu­vernului, adică a Ministerului Transpor­turilor şi Infrastructurii Drumurilor şi a Agenției „Moldsilva” de a permite construc­ţia unui nou port la vărsarea Prutului în Du­năre, adică în imediata apropiere de Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), ca-re ar putea crea impresia că o mare parte dintre actualii guvernanţi nu sunt interesaţi în dezvoltarea singurei ieşiri la mare.

Compania „Danube Danube Logistics” SRL, care este investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiu-lești, se arată indignată şi chiar anunţă că examinează procedurile legale pe care le poate iniţia contra Guvernului.

„Am fost în mod evident surprinşi să au­zim că Guvernul intenționează să aloce teren pentru construirea unui alt port. Aceasta, în timp ce Guvernul nu şi-a respectat angaja­mentele sale de a oferi în arendă terenuri, pentru ca „Danube Logistics” să dezvolte Portul Internațional Liber Giurgiulești. Pe fondul acestor evoluții neplăcute, acum sun­tem forțați să luăm în considerare şi luarea măsurilor legale”, se arată într-un răspuns oferit pentru Mold-Street de către adminis­traţia operatorului.

Este vorba de faptul că, în loc de 120 de hectare, cât prevede Acordul de investiţii cu Guvernul Republicii Moldova, suprafa­ţa Portului de abia a ajuns la 55 de hectare. Însăşi „Danube” nu poate cumpăra terenuri, pentru că Legea cu privire la Portul Interna­ţional Liber Giurgiuleşti prevede că „terenul aflat în hotarele teritoriului Portului Inter­naţional este proprietate a statului”.

Acordul de investiţii cu privire la Por­tul Internaţional Liber Giurgiuleşti dintre Guvernul Republicii Moldova şi „Azpe­trol” SRL, „Azertrans” SRL, „Azpetrol Refi­nery” SRL (redenumite în „Bemol Retail”, „Danube Logistics” şi „Bemol Refinery” – n.r.) a fost semnat la Chişinău pe 29 de­cembrie 2004.

 

Investitorul şi promisiunile Guvernului

 

Administraţia „Danube” susţine că a adresat în repetate rânduri scrisori, dar gu­vernele care s-au perindat nu au reuşit să rezolve problema.

„Diferite guverne au început procesul de expropriere a terenurilor private adiacen­te teritoriului nostru, care a fost de fiecare dată oprit imediat ce se apropiau noi alegeri. Posibila alternativă de a transfera terenurile adiacente deținute de „Moldsilva” la „Da­nube Logistics” a fost refuzată în mod repe­tat de funcționari guvernamentali, care au susţinut că acest teritoriu nu este disponibil pentru construcții”, susţin managerii com­paniei „Danube”.

Vladimir Crivciun, şeful Secției politici de atragere a investițiilor din cadrul Ministeru­lui Economiei, susţine că instituţia pe care o reprezintă a ajutat în permanenţă la rezol­varea problemelor ce apăreau la dezvoltarea proiectului.

„A fost construită până la Port o reţea electrică de tensiune înaltă. De asemenea, a fost prelungit un tronson de cale ferată şi un gazoduct, s-au întreprins şi alte măsuri. Cât despre terenurile adiacente necesare pentru extinderea Portului, acolo sunt multe litigii cu proprietarii. În plus, mulţi dintre propri­etari sunt plecaţi peste hotare şi nu putem lua legătura cu ei pentru a identifica o solu­ţie”, a precizat oficialul.

 

Investiţiile au ajuns la 63,7 milioane de dolari

 

Crivciun susţine că autorităţile îşi respec­tă angajamentele şi spune că, luând în con­siderare importanţa acestui proiect inves­tiţional pentru economia ţării, Ministerul Economiei va continua să acorde suportul necesar Portului Internațional pentru atin­gerea obiectivelor stabilite în Acordul de in­vestiţii cu privire la Portul Giurgiuleşti.

 

Lipsa spaţiului nu permite construcţia rafinăriei

 

Pe de altă parte, administraţia „Danube Logistics” consideră că încălcarea de către Guvern a Acordului de investiții a cauzat da­une substanțiale companiei şi „a împiedicat realizarea cel puţin a unui mare proiect de investiții”. Or, în conformitate cu Acordul de investiții, compania „Bemol Refinery” era obligată să construiască o rafinărie în cadrul Portului. În acelaşi timp „Danube Logistics” a fost obligată să plătească datoria de circa 25 de milioane de dolari a Guvernului pen­tru terminalul petrolier parțial construit de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare şi „Terminal” SA, precum şi să investească în finalizarea terminalului pe­trolier.

„În timp ce „Danube Logistics” şi-a înde­plinit angajamentele, „Bemol” a fost împie­dicată să construiască rafinăria, ca urmare a faptului că Guvernul nu a reuşit să rezolve chestiunea terenurilor pentru amplasare. În consecinţă, „Danube Logistics” s-a ales cu un terminal petrolier puțin folosit”, susţin cei de la „Danube”.

Iniţial, se preconiza că prin terminalul petrolier vor fi transbordate până la două milioane de tone de petrol şi produse petro­liere. În anul 2015, s-a ajuns la o cantitate de circa 280.000 de tone, ceea ce este mai puţin de 15% din capacitatea planificată.

În afară de „Bemol Refinery”, şi „Bemol Retail” s-a pomenit cu probleme la realiza­rea planului de investiţii. Astfel, compania se angajase să construiască o reţea de 50 de benzinării moderne. Deşi autorităţile cen­trale au indicat terenurile unde urmează a fi construite benzinării, investitorii şi aici se confruntă cu probleme şi au ajuns şi în mij­locul unui scandal politic.

 

Războiul politic loveşte în investitori

 

Astfel, chiar dacă a obţinut toate aprobă­rile de la toate autorităţile şi are şi documen­tele necesare, construcţia unor benzinării „Bemol Retail” în capitală a fost sistată ca urmare a conflictului dintre primarul gene­ral şi Consiliul Municipal.

Curios este faptul că primarul Dorin Chirtoacă a tergiversat timp de câteva luni semnarea Certificatului de urbanism pentru construcţia a două benzinării „Bemol”, după care a emis documentul în prezenţa consili­erilor, ceea ce nu a mai făcut în trecut.

Gestul a avut ca efect o reacţie negativă din partea consilierilor din opoziţie, care pe 18 februarie 2016 au inclus în Decizia cu privire la declararea unui moratoriu privind proiectarea și construcţia stațiilor PECO în orașul Chișinău şi pe terenurile aloca­te societății „Bemol Retail” încă din anul 2005.

Compania „Bemol” a calificat drept ne­justificată decizia Consiliului Municipal şi a

susţinut că moratoriul dat contravine legis-lației şi încalcă un şir de drepturi investi-ţionale ale societăţii.

„Lucrările de construcție se desfășoară în mod absolut legal și strict în baza documen­telor permisive prevăzute de legislația în vigoare. Totodată, întrucât în ultima perioa-dă societatea „Bemol Retail” a fost supu­să diferitelor presiuni, manipulări și chiar atentate la dreptul său de proprietate și reputație, îndemnăm toate părțile implicate la respectarea ordinii de drept”, se menţiona într-un comunicat al „Bemol Retail”.

 

Subvenţii vs. investiţii

 

Paradoxul situaţiei este că Guvernul a oferit societății „Bemol Retail” subvenții substanțiale, sub formă de scutire de la plata taxei pe valoarea adăugată, pentru o perioa­dă de opt ani, în vederea susținerii dezvoltă­rii Portului Internațional Liber Giurgiulești de către „Danube Logistics”, a construcției în cadrul PILG a unei rafinării de către „Bemol Refinery” și dezvoltării unei rețele naționale de stații de alimentare cu carburanți.

Astfel, pe de o parte, Guvernul a oferit subvenții substanțiale pentru construcția unei rafinării, dar pe de altă parte, Execu­tivul a fost cel care a împiedicat construcția rafinăriei prin tergiversarea oferirii în locațiune a terenului restant de 65 de hecta­re către „Danube Logistics”.

De notat că, în pofida acestor probleme, Portul Internaţional Giurgiuleşti a devenit deja o poartă maritimă a Republicii Moldo­va şi un nod important pentru importul şi exportul de mărfuri. În anul 2015, volumul comerţului angro realizat în Portul Interna­ţional a constituit 4,9 miliarde de lei sau de 1,2 ori mai mult decât în anul 2014.

 

Sursa: www.bani.md

  
Citiți-ne pe Facebook
Comentarii
0
Comentează
Citește și
slot thailand