Foto: europalibera.org
Conform studiilor recente, efectuate în cadrul Proiectului NEXUS Moldova, în țară au revenit circa 44 de mii de persoane, iar alţi aproximativ jumătate dintre cei plecaţi la muncă intenţionează să revină la baştină. Există astfel un număr impunător de migranţi care au revenit deja sau care vor reveni în viitorul apropiat. Unii dintre ei vor avea nevoie de suportul autorităţilor în procesul de integrare socială.
Datele studiului „Evaluarea necesităţilor agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă din perspectiva lucrului cu migranţii reîntorşi” atestă că doar o parte dintre migranţii reveniţi acasă se adresează la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă. În anul 2015, la structurile teritoriale ale ANOFM s-au adresat 3292 de migranţi reveniţi, ceea ce constituie circa 7 la sută din numărul total de migranţi reveniţi. De cele mai dese ori, e vorba de migranţii cei mai defavorizaţi.
Calitatea proastă a ofertei de muncă, în mod special, mărimea salariului este principala problemă a migrantului, în trei din patru cazuri. Urmează problemele de reintegrare socială, starea sănătăţii şi recunoaşterea calificărilor. Principalele doleanţe ale migranţilor reîntorşi acasă care se adresează la ANOFM cuprind: locuri de muncă cu salarii bune, locuri de muncă legale la locul de trai, indemnizaţii pentru perioada căutării unui loc de muncă, informare în domeniul ocupării forţei de muncă, certificarea calificărilor obţinute peste hotare, angajarea legală în ţările UE, condiţii de muncă atractive, susţinere materială la crearea afacerii, asigurare medicală.
Diana Cheianu–Andrei, consultant naţional la Proiectul „Migraţie şi Dezvoltare Locală”, a menţionat, în cadrul unui atelier de lucru, care a avut loc recent la Institutul Muncii de la Chişinău, că proiectul respectiv se implementează în perioada 2015-2017 de PNUD, în parteneriat cu Guvernul Republicii Moldova şi cu ONG-uri locale, sectorul privat. Proiectul şi-a propus şi dezvoltarea unui mecanism interinstituţional de referire pentru integrarea migranţilor reveniţi acasă, care să ajute ministerul de resort să crească randamentul reintegrării sociale a acestora. Mecanismul dat reflectă un cadru special de cooperare, prin care autorităţile publice centrale, locale, societatea civilă îşi coordonează eforturile pentru integrarea în societate a migranţilor reveniţi de peste hotare.
Solicitat de redaţia ziarului „Vocea poporului”, Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, a spus că în ultima perioadă au avut loc două târguri de locuri de muncă pentru tineret, la care au putut participa şi cetăţeni moldoveni reveniți de peste hotare. „Împreună cu Biroul pentru Relaţii cu Diaspora din cadrul Guvernului, am avut întrevederi cu un grup de migranţi din sectorul agroindustrial. Îmi pare bine că ei au luat o direcţie foarte bună, prin faptul că au implementat proiectul PARE unu plus unu. În situaţia în care situaţia financiar-economică a ţării este una precară, o parte dintre migranţii care vor să iniţieze o afacere sau deja s-au lansat în business, au rămas nemulţumiţi, pentru că Guvernul nu şi-a onorat obligaţiile – nu a acoperit fiecare leu investit de migranţii reîntorşi acasă, așa cum a promis. Astfel, alţi doritori şi-au pus o întrebare – dacă iau un credit de la bancă, oare îl vor putea întoarce înapoi? Oare nu riscă să rămână şi fără casă sau altă proprietate pe care o va pune în gaj? Reprezentanţi ai CNSM, împreună cu diaspora, ANOFM au avut o discuţie aparte, la care au rugat reprezentanţii Guvernului să îşi revadă poziţiile în domeniul dat, astfel ca cetăţenii moldoveni care revin din străinătate să beneficieze de o mai mare susţinere din partea statului. Pentru anul 2017, am planificat unele acţiuni. Prin intermediul sindicatelor de ramură, să aflăm numărul doritorilor de a porni o afacere şi să le acordăm ajutor. Dacă îi vom susţine, vom întoarce acasă tot mai mulţi cetăţeni moldoveni care se află peste hotare”, a concluzionat Petru Chiriac.
