Avem cei mai mulți tineri care nu învață și nu au nici o ocupație. Ce facem cu ei?

Tinerii sunt viitorul nostru, al țării. Lucrul acesta l-au spus cu multă speranță buneii noștri, referindu-se la parinții noștrii, același slogan l-au repetat și mamele și tații noștri, uitându-se cu mare dragoste și speranță în ochii feciorilor și fiicelor. Și așa din generație în generație. Acelați lucru îl facem și noi astăzi, privind cu încredere la copiii nostri, pe care ne străduim să-i educăm, să-i îndrumăm pe cale cea dreaptă.

Însă întebarea care le frământă astăzi pe persoanele în etate, care au ajuns să-și tră­iască o viață ca vai de mine, este dacă mai pot spera ca tinerii care sunt viitorul țării vor avea un destin mai bun și le vor oferi și lor o bătrânețe fără de griji?

Guvernarea trebuie să întreprindă acțiuni concrete care să motiveze generația tânără

Realitatea de astăzi, însă, nu este de loc încurăjătoare, ea ne face să ne gândim că lucrurile pot lua o altă întorsătura, că pot derapa de pe drumul cel drept. Potrivit Biroului Național de Statistică, la acest în­ceput de an, în Republica Moldova, rata ti­nerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani care nu lucrează și nici nu învață este de circa 27%. Totodată, statisticienii spun că 32 la sută dintre tinerii care nu au nici o formă de ocupație este reprezentat de tinerele femei, procentul de bărbați se află în jurul a 23,2 la sută. Iar conform estimă­rilor făcute de experții în economie, ţări­le cu o rată de peste 20% a tinerilor care nu învață sau care nu lucrează au pierderi ce depășesc 2% din PIB. În comparație cu țările vecine, în România, de exemplu, se atestă un procent de 20,9%, iar în Ucraina, procentul de tineri care nu învață și nu lu­crează este unul și mai mic, de 18,7%.

Așadar, în situația în care statul moldo­vean are cea mai înaltă rată de tineri care nu învață și nu lucrează din regiune, pu­tem noi, cetățenii care am pășit pragul de 60 de ani, să sperăm la un viitor luminos? Dacă demnitarii noștri vor sta ca și tinerii cu nasul în smartphoane și nu vor observa ce se întâmplă în jur lor, șansele sunt foarte mari să ajungem la bătrânețe cu o viață jalnică. E limpede ca buna ziua că dacă guvernanții noștri nu vor întreprinde acțiuni concrete care să motiveze generația tânără să învețe, să-și aleagă o profesie, care să le împlinească visurile, nu putem vorbi despre un viitor luminous al cetățenilor acestei țări. Deci, problema principala este cum investim în educația tinerilor.

De-a lungul anilor, ziarul „Vocea poporu­lui” a reflectat sistematic implicarea sindi­catelor în rezolvarea problemelor tinerilor care studiază și a celor care muncesc. Una dintre cele mai arzătoare probleme care a fost și este pe ordinea de zi a sindicatelor a fost implementarea unor mecanisme con­crete de dezvoltare a învățământului dual în Republica Moldova. Un sistem educatio­nal binevenit pentru tinerii noștri, care ofe­ră o serie de beneficii de lungă durată atât pentru salariați, cât și pentru angajatori.

De menționat că, în ultimii ani, condu­cerea Confederației Naționale a Sindica­telor din Moldova (CNSM), cu implicarea președinților Centrelor sindicale național-ramurale, au organizat la acest subiect mai multe seminare, vizite la întreprinderi indistruale, agricole, scoli profesionale. Bineînțeles, la toate aceste actiuni au fost implicați și reprezentanți ai Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, ai Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, precum și ai organizațiilor internaționale prezente în Moldova, cu care CNSM con­lucrează activ.

Drept exemplu pot fi menționate vizite­le de lucru și de promovare a învățământul dual ale membrilor Comitetului Confe­deral al CNSM la școlile profesionale din orasele Chișinău, Orhei, Bălți, Strășeni și, bineînțeles, la întreprinderile cu care con­lucrează aceste instituții de învățământ.

Sindicatele susțin implementarea învățământului dual în Republica Moldova

Potrivit lui Victor Talmaci, președintele Federaţia Sindicatelor de Construcţii şi In­dustria Materialelor de Construcţii „SINDI­CONS” din Republica Moldova, sindicatele susțin implementarea învățământului dual în Republica Moldova, deoarece el poate oferi o serie de beneficii de lungă durată atât pentru salariați, cât și pentru angaja­tori.

Fiind organizatorul seminarului, unde a fost pusă în discuție „Oportunitatea intro­ducerii unui sistem dual de formare profe­sională în ramura agriculturii și industriei alimentare”, Leonard Palii, vicepreședinte al Federației „AGROINDSIND”, a menționat că, pentru implementarea învățământului dual, este nevoie, înainte de toate, de a elabora un cadru legislativ și normativ, baza didactico-metodică și mecanismele de motivare a angajatorilor pentru a se im­plica în acest proces.

Drept dovadă că liderilor CNSM le pasă de tineri este și faptul că, pe parcursul anu­lui 2020, în plină pandemie, peste 500 de tineri din regiunile Nord, Centru și Sud ale Republicii Moldova au beneficiat de o serie de instruiri on-line în domeniul drepturilor tinerilor la un loc de muncă și la o muncă decentă. De menționat că instruirile au fost organizate în cadrul proiectului „Drepturile tinerilor la locul de muncă: Munca decen­tă pentru tineri”, implementat cu supor­tul Organizației Internaționale a Muncii (OIM).

Un eveniment de amploare, în pofida pandemiei, a avut loc și în acest an. Mă re­fer la Săptămâna Învățământului Dual, care a avut loc între 16 și 22 februarie. În aceas­tă perioadă, tinerii, dornici să îmbrățișeze o meserie interesantă și solicitată pe piața muncii, au putut călători virtual și desco­peri informații utile despre oportunitățile pe care le oferă învățământul profesional tehnic prin sistem dual. În această săptă­mână, elevii s-au teleportat în Dual Spa­ce – un univers al ocupațiilor din sistemul dual, unde au cunoscut care sunt cele mai solicitate profesii și ce oportunități oferă companiile tinerilor care doresc să își ur­meze visul.

În opinia lui Oleg Budza, președintele CNSM, în situația actuală, când majori­tatea întreprindilor din țară duc lipsă de specialiști bine pregătiți, o soluție bineve­nită ar fi dezvoltarea învățământului dual și alocarea unor surse financiare suplimen­tare pentru pregătirea specialiștilor. Liderul sindical consideră că un model de bune practici în domeniul învățământului dual, care de câțiva ani se încearcă a fi imple­mentat și în țara noastră, este cel aplicat în Germania, unde de mai mulți ani sunt înregistrate rezultate importante.

Un model de bune practici pentru noi poate fi Germania

Pentru comparație, în Germania, 55,7% dintre tineri sunt cuprinși în învățământul dual. 95% dintre ei își găsesc ulterior un loc de muncă. Anual, în Germania sunt instruiți circa 500 de mii de elevi. Totodată, peste 20% din firmele germane participă la dezvoltarea învățământului dual, în speci­al, întreprinderile mici și mijlocii, iar statul investește în învățământul dual peste cinci miliarde de euro.

Cu regret, Republica Moldova nu se poate compara cu Germania la acest capi­tol, dar îi poate urma exemplul prin multă dorință și muncă. Învățământul dual a de­butat în Republica Moldova în anul 2014. Numărul elevilor a crescut constant, de la 153 de elevi în anul de învățământ 2015-2016 la 1517 elevi în anul de învățământ 2020-2021. Aceștia își fac studiile la 34 de instituții profesional tehnice din țară și, în paralel, învață și fac instruirea practică în cadrul a 93 de întreprinderi.

Învățământul dual se dezvoltă grație cooperării moldo-germane prin proiectul „Promovarea Învățământului Profesional Tehnic pentru o Economie Verde”, im­plementat de Agenția pentru Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) cu supor­tul Biroului de Cooperare al Elveției (SDC), care au contribuit la implementarea și dez­voltarea acestui sistem alternativ de studii începând cu anul 2016.