Angela Otean: „Dreptul de a aplica legea în interesul cetăţeanului impune multe calități”

Structurile de forță, printre care se numără și organele afacerilor interne, se supun unor legi și re­gulamente speciale. Angajații acestora nu aveau dreptul la grevă, nici la aso­ciere, drepturile lor fiind încălcate prin munca peste program, neachitarea tu­turor orelor lucrate. În ultimii ani, grație insistenței conducerii Federației „Sin­dlex”, polițiștilor le-au fost acordate prin lege un șir de drepturi și înlesniri. Despre problemele și realizările înregis­trate în domeniu discutăm cu Angela Otean, colonel în rezervă, secretar general al  Federației Sindicatelor din Moldova „Sindlex”, un fost angajat al MAI, astăzi lider sindical.

– Doamnă Otean, cum se realizează parteneriatul social cu structurile în care aveți membri de sindicat, în speci­al, cu Inspectoratul General de Poliție?

– Parteneriatul social în cadrul poliţiei este unul constructiv. De-a lungul anilor, dialogul  a căpătat un contur bine determinat, bazat pe încredere şi transparenţă. Contractul co­lectiv de muncă între Inspectoratul General al Poliţiei şi Sindicatul „Demnitate” a fost semnat în 2013. Nu putem spune că Con­tractul colectiv de muncă este executat în măsură deplină, dar credem că în perspecti­vă angajatorul, partenerul nostru de dialog social, va acorda maximă atenţie şi implica­re, iar rândurile membrilor de sindicat se vor  completa cu noi colegi.

– Va rugăm să ne vorbiți despre garan-țiile sociale ale polițiștilor.

– Pachetul social al angajaţilor MAI, func­ţionari publici cu statut special, acordat prin legea 288 din 16.12.2016, ai cărui parte com­ponentă sunt şi poliţiştii, este unul 

consis­tent, doar  să fie aplicat în practică. Dreptul la locuinţa de serviciu, la călătorii gratuite în interes de serviciu, la asistenţa medicală şi tratamentul sanatorial, la indemnizaţii pri­vind închirierea locuinţei sunt doar câteva garanţii sociale ce așteaptă definitivarea mecanismului şi modul de aplicare.

– Cât de frecvente sunt litigiile de mun­că și în ce măsură se implică sindica­tele?

– Am revenit la o normalitate în ceea ce priveşte litigiile de muncă dintre angajaţi şi foşti angajatori. Dacă, ceva timp în urmă, atestam un număr sporit de adresări în in­stanţă întru apărarea drepturilor poliţiştilor, astăzi acest număr este în descreştere şi cred că se datorează existenţei unui dialog sănătos. Sindicatul se implică energic, atunci când  se constată cazuri de lezare a drepturi­lor sindicaliştilor, utilizând toate mijloacele şi tehnicile de revendicare şi conciliere, inclusiv asistarea acestora în instanţa de judecată.

– La ce nivel se implementează convenția colectivă?

– Cu MAI avem semnată Convenţia co­lectivă la nivel de ramură pentru anii 2015-2020. Cu IGP, parteneriatul social se realizea­ză în baza Contractului colectiv de muncă pentru anii 2013-2018, semnat între Sindi­catul „Demnitate” şi IGP. Acesta reglemen­tează aplicarea prevederilor şi satisfacerea revendicărilor asumate de parteneri. Poliţia este un domeniu care zeci de ani nu a avut sindicat, unde ordinul şi indicaţia superio­rilor prevala asupra oricărui drept, fie şi cel social-economic. Nu a fost ușor deloc să fie creat un sindicat al funcţionarilor cu sta­tut special şi, evident, implementarea unor prevederi legale pur sindicaliste întâmpină obstacole care necesită multă răbdare şi putere de convingere. Ajunge obiect de dis­cuţii aprinse aplicarea art. 33, 34 din Codul muncii, dar legea e lege şi, pentru a benefi­cia de nişte drepturi sindicale, trebuie să ai calitatea de membru de sindicat.

– Activitatea de polițist presupune fac­tori psiho-emoționali puternici. Câtă atenție se acordă acestui capitol?

– Profesia de poliţist este una pe cât de in­teresantă, pe atât de grea. E greşită impresia multora că poliţistul este cel care are multe drepturi şi mai puţine obligaţii. Dreptul de a aplica legea faţă de persoane, în interesul statului şi al cetăţeanului impune o cunoaş­tere a  acesteia, o abordare  echidistantă şi fermă, o stabilitate psihologică integră şi ca­pacitatea de a gândi şi lua decizii prompt. Evident că, în astfel de regim, epuizarea psi­ho-emoţională este  imensă. Anume pentru a-şi recupera sănătatea fizică şi cea psiho­logică, în Convenţia colectivă am revendicat dreptul la un concediu suplimentar până la 7 zile. Am susţinut includerea în Legea pri­vind  funcţionarul public cu statut special al MAI a dreptului la tratament sanatorial, fapt ce va spori întremarea sănătăţii angajaţilor.