Angajatorii vor informa salariații despre remunerare în funcție de gen

Angajatorii ar putea fi obligați să-şi informeze în mod regulat propriii anga­jaţi, reprezentanții angaja­ţilor şi partenerii sociali cu privire la remuneraţia me­die pe categorii de anga­jaţi sau de funcţii, defalcată pe sexe. Cel puțin, aceasta prevede un proiect de lege depus în Parlament și care stipulează modificarea Co­dului muncii în acest sens, dar și a Legii cu privire la asi­gurarea egalității de șanse între femei și bărbați.

De asemenea, această informa­ţie va trebui să includă, pe lângă sa­lariul de bază, orice plăţi în natură sau bonusuri sau plăţi complemen­tare sau variabile care se adaugă salariului de bază.

Totodată, proiectul prevede că angajatorul este obligat să asigure egalitatea de remunerare între sa­lariaţii de gen masculin şi cei de gen feminin, pentru o muncă de valoare egală. Pentru a evalua dacă salariaţii prestează o muncă de valoare egală, se va lua în conside­rare natura muncii (atribuțiile func­ţiei, volumul lucrului, efortul etc.), formarea profesională a salariatului (experienţa, aptitudinile etc.), dar și condiţiile de muncă.

Lacune în legislație

Autoarea proiectului de lege, deputata Doina Gherman, susține, în nota informativă asupra proiec­tului de lege, că, în pofida angaja­mentelor asumate, cadrul legal na­ţional încă nu prevede măsuri de asigurare a transparenţei salariale.

„Conform art.128 din Codul muncii, salariul este confidenţial. Articolele 91-94 din Codului muncii statuează condiţiile de protecţie a datelor personale ale salariatului, din care derivă cu claritate regimul de confidenţialitate a acestor date. Angajatorul este obligat să nu co­munice unor terţi datele perso­nale ale salariatului fără acordul scris al acestuia, cu excepţia ca­zurilor prevăzute de lege (art. 92 lit. a) din Codul muncii). În plus, articolul 37 din Legea salarizării nr. 847/2002 prevede că informaţia despre salariu se dezvăluie doar cu acordul sau la solicitarea angajatu­lui, precum şi în cazurile prevăzu­te de lege”, se menționează în nota informativă.

Totodată, potrivit sursei citate, legislaţia naţională are lacune şi la definirea principiului plată egală pentru muncă de valoare egală între femei şi bărbaţi, nefiind pre­văzută o serie de condiţii legale pentru compararea unor munci dacă sunt sau nu de valoare egală.

„În pofida faptului că acest prin­cipiu a fost reglementat atât prin Codul muncii, Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (art. 10), cât şi prin Legea nr. 121/2012 privind asigurarea egalităţii (art.7 alin. (2) lit. d), totuşi, acest princi­piu rămâne a fi stipulat într-un mod neexplicit (nu este oferită o defini­ţie clară nici pentru plată egală, nici pentru muncă egală sau muncă de valoare egală). Astfel, simpla enun­ţare prin lege a unui principiu nu face ca realitatea să se îmbunătă­ţească şi viaţa angajatelor şi anga­jaţilor să devină mai echitabilă. Adi­ţional, principiul plată egală pentru muncă egală sau pentru muncă de valoare egală între bărbaţi şi femei nu este prevăzut în alte documen­te importante care reglementea­ză domeniul muncii”, mai adaugă sursa citată.

Autoarea proiectului de lege mai relevă că investigațiile realiza­te de organele competente abor­dează mai puţin diferenţele sala­riale. Conform legislației naţiona­le, Inspectoratul de Stat al Muncii este abilitat să efectueze controlul de stat privind respectarea legisla­ţiei muncii de către angajatori, fie aceștia publici, fie privați.

„În cadrul controlului, Inspecto­ratul poate verifica şi modul de re­tribuire a muncii, plata egală fiind unul dintre principiile legale fun­damentale privind retribuirea. Experiența, însă, arată că verificările Inspectoratului se rezumă la ches­tiuni precum salariul minim garan­tat de stat, respectarea prevederi­lor contractelor de muncă şi achi­tarea la timp a salariului, însă nu şi diferenţele salariale”, se mai preci­zează în document.

Modificările propuse la Codul muncii nu au fost discutate și consul­tate deocamdată cu reprezentanții Confederației Naționale a Sindica­telor din Moldova (CNSM).

Salariul femeilor, mai mic decât cel al bărbaților

Studiul „De ce femeile au ve­nituri mai mici decât bărbații pe tot parcursul vieții?”, elaborat în cadrul UNFPA cu genericul „Mai multe oportunități prin politici fa­miliale sensibile la gen pentru sec­torul privat din Balcanii de Vest și Republica Moldova”, implemen­tat de către Fondul ONU pentru Populație cu suportul Agenției Austriei pentru Dezvoltare şi în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de atunci, a demonstrat că, în anul 2019, diferența de gen în salariza­re total pe economie a constitu­it 14,1%. Cele mai mari diferențe dintre salariile bărbaților și ale fe­meilor sunt caracteristice pentru domeniul activităților financiare și de asigurări (42,9%), informațiilor și comunicațiilor (35,7%), industrie (20,9%), sănătate și asistență socială (cu 19,6%). Femeile predomină în activități economice cu nivel de salarizare scăzut, precum sănăta­te și asistența socială, învățământ, activități de cazare și alimentație publică, servicii. „Stereotipurile de gen potrivit cărora grija de copil este o responsabilitate principală a femeilor, și nu a bărbaților, determi­nă, în mare măsură, gradul de par­ticipare a femeilor pe piața forței de muncă. Inegalitățile pe piața forței de muncă sunt alimentate de responsabilitățile femeilor pentru îngrijirea gospodăriei, creșterea și educarea copiilor, care le consumă mult timp și deseori prezintă un impediment pentru implicarea deplină în activitatea profesională, creștere și dezvoltare la maxim ca profesioniste”, se menționează în studiul respectiv.