Ion PREGUZA
expert
în Departamentul juridic al CNSM
Angajarea și agențiile private de ocupare
Pentru căutarea unui loc de muncă, mulți cetățeni apelează la agențiile private de ocupare. Vă rog să ne spuneți dacă aceste agenții au dreptul să încaseze de la persoanele respective anumite plăți sau taxe pentru serviciile oferite sau ce spune legislația națională și normele dreptului internațional în acest sens?
Vladimir Mogorean, Edineț
Agențiile private își desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile legislației naționale și normele dreptului internațional în domeniu.
Un rol important în reglementarea activității agențiilor private de ocupare aparține Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 181 „Cu privire la agențiile private de ocupare”, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 482 din 28 septembrie 2001. Prin această Convenție (art.7), Organizația Internațională a Muncii (OIM) a interzis agențiilor private de ocupare a forței de muncă taxarea lucrătorilor pentru serviciile acordate.
În același timp, Convenția dată prevede că, în interesul lucrătorilor și după consultarea celor mai reprezentative organizații de angajatori și lucrători, autoritatea competentă poate autoriza excepții (de la regula generală, care interzice încasarea de la lucrători a taxelor pentru serviciile acordate), cu privire la anumite categorii de lucrători, tipuri specifice de servicii furnizate de agențiile private de ocupare a forței de muncă. În cazul în care statul membru permite astfel de excepții, acesta trebuie să prezinte Organizației Internaționale a Muncii informații cu privire la astfel de excepții și să indice motivele acestora.
Aceste prevederi ale Convenției nr. 181 a OIM sunt transpuse în legislația națională prin Legea nr. 105 din 14 iunie 2018. Astfel, art. 55 din Legea dată stipulează că, pentru prestarea serviciilor sale, agenția privată nu are dreptul să încaseze de la persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă nici un fel de plăti. Prin același articol, se stabilește că în interesul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, după consultarea partenerilor sociali, Guvernul, la propunerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, poate autoriza agențiile private să încaseze plăti de la unele categorii de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă sau pentru unele tipuri de servicii prestate de către acestea.
Șomajul tehnic și efectele juridice ale acestuia
În ce cazuri angajatorul poate stabili șomaj tehnic și care sunt efectele juridice ale acestuia?
Valentin Pădureț, Nisporeni
Șomajul tehnic, în esență, constă în imposibilitatea temporară a continuării activității de producție de către unitate sau de către o subdiviziune a acesteia din motive economice obiective. Astfel de motive ar putea fi lipsa piețelor de desfacere, suspendarea sau încetarea aprovizionării cu materie primă, sistarea furnizării energiei electrice, criza economică, declararea stării de urgenta și altele, care nu depind de unitate sau de voința angajatorului.
Referitor la efectele juridice ale șomajului tehnic, menționăm următoarele. În primul rând, în cazul în care șomajul tehnic implică suspendarea contractului individual de muncă prin acordul părților conform art. 77, lit. c) din Codul muncii, salariații nu vor presta munca, nu se vor afla la dispoziția angajatorului și, ca urmare, nu vor primi nici o contribuție sau indemnizație din partea angajatorului.
În al doilea rând, dacă șomajul tehnic nu conduce la suspendarea contractului individual de muncă prin acordul părților conform art. 77, lit. c) din Codul muncii, salariații se vor afla la dispoziția angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reluarea activității. În schimb, salariații vor beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 50 la sută din salariul lor de bază.
