Angajarea fără contract de muncă, în baza unei înţelegeri verbale, rămâne frecventă

Munca la negru și salariile în plic rămân a fi în continuare un flagel greu de combă­tut, care afectează economia țării.

Astfel, în procesul de planifica­re și efectuare a controalelor fisca­le pentru 9 luni ale anului curent, au fost examinate cu prioritate riscurile legate de incorectitudi­nea declarării plăților salariale.

În cadrul activităților desfășurate de către Serviciul Fiscal de Stat, în 9 luni ale anului 2021, au fost stabilite circa 300 de cazuri privind încălcarea legislației în domeniul raporturilor de muncă. Vorbim aici despre fenomenul muncii „la negru” și a practicii de achitare a salariilor „în plic”.

Ca rezultat, au fost adoptate decizii și calculate suplimentar la buget încasări aferente plăților salariale: impozitul pe venit, contribuțiile de asigurări sociale, prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, penalități și amenzi în valoare totală de peste 20 de milioane de lei. Totodată, în aceeași perioadă a anului curent au fost efectuate peste 200 de vizite fiscale la agenți economici care au declarat livrări considera­bile fără declararea angajaților și peste o mie de contribuabili care au declarat salarii mai joase decât salariul minim garantat.

Politici menite să stârpească acest flagel

În opinia Polinei Fisticanu, șefa Departamentului protecție so­cial-economică a CNSM, sindi-catele au abordat în repetate rân­duri necesitatea elaborării unui document de politici, a unei stra­tegii, care să includă un plan exact de măsuri care trebuie întreprin­se de autoritățile statului, în co­mun cu partenerii sociali, pentru a combate fenomenul respectiv și a contribui la formalizarea lo­curilor de muncă existente.

„Trebuie să menționăm că acest fenomen își păstrează tendința pe parcursul mai multor ani. Unul din motive ar fi și acele re-stricții în desfășurarea controa­lelor, care au  fost impuse In­spectoratului de Stat al Muncii. Reformele în domeniul controlu­lui de stat au avut un efect nefast și au condus la imposibilitatea desfășurării unor acțiuni, con­troale inopinate, menite să ajute la depistarea cazurilor nu doar de achitare a salariilor în plic, să zi­cem, dar și la depistarea persoa­nelor care sunt fără formă legală de muncă. Avem foarte multe întreprinderi unde angajații acti­vează fără contract de muncă sau oricare altă formă legală de an­gajare. Impactul este unul destul de mare, atât pentru buget, cât și pentru populația care este an­gajată în sectorul informal. Unele simulări de calcul demonstrează că bugetul public național pierde venituri de miliarde de lei anual. În principiu, acești bani ar putea fi utilizați și pentru promovarea unor politici sociale, și pentru politici de dezvoltare regională, inclusiv pentru majorarea sala­riilor în sectorul bugetar, plata pensiilor, majorarea alocațiilor acordate pentru populație”, a menționat Polina Fisticanu.

Șefa Departamentului pro-tecție social-economică al CNSM susține că angajații care acceptă să muncească la negru, să pri­mească salarii în plic se expun unor riscuri care în timp ar putea să le dăuneze.

„Aceste persoane, ajungând la o vârstă înaintată sau îmbolnăvin­du-se, sunt în imposibilitatea de a-și stabili prestații de asigurări sociale. Ei sunt lipsiți de dreptul la o protecție socială echitabilă, la o asistență medicală gratuită, la un concediu anual de muncă plătit. Lucru care este o povară suplimentară”, conchide Polina Fisticanu.

Potrivit Biroului Național de Statistică, în trimestru doi al anu­lui curent, din totalul salariaților, 7,1% aveau un loc de muncă informal. Salariu „în plic” au pri­mit 6,9% din salariați. Cei mai mulți dintre aceștia muncesc în construcții. În acest sector, mun­ca a 62,2% din totalul persoane­lor ocupate nu este contabilizată oficial.