În Republica Moldova se atestă o concentrație mare de polu-anți în aer. Una dintre principalele concluzii ale unui studiu este că, deși măsurile de restricție din primăvara anului 2020 au provocat o recesiune economică gravă, dar care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, în general, modificarea datelor privind poluarea aerului nu a fost considerabilă.
Pentru prima dată în Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ASE) și PNUD, a fost realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului.
Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție, în contextul pandemiei de Covid-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017). Astfel, potrivit cercetării, în întreaga lume, calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și de sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special, în zonele dens populate și industriale.
Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei – o concentrație mai mare de poluanți este observabilă doar în capitală și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special, în comparație cu alte țări europene (în special, în contextul Covid-19), inclusiv Ucraina, România și altele.
Mai puțin dioxid de sulf
Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autovehicule, de asemenea, de la rafinarea petrolului și topirea metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate de dioxid de azot la Chișinău și în jurul acestuia, în preajma graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată Centrala termoelectrică de la Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Râbnița. Zonele Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.
Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în zonele Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.
În timp ce cercetarea și corelația dintre poluarea aerului și sănătate sunt necesare pentru cazul Moldovei, cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale relevă o situație îngrijorătoare. Potrivit Băncii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării asociată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, semnificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor.
Costurile globale se estimează la trilioane de dolari
Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.
Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune, a subvenționării combustibililor fosili, axarea pe obiectivele economiei verzi și pe programele destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată, „picătură cu picătură”, în corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere.
