Foto: arhivă personală
Î.S. „Registru” este un exemplu bun de conlucrare între conducerea întreprinderii și sindicate. Salariații au mai multe avantaje. Există și un Contract colectiv de muncă cu multe clauze. După ce Republica Moldova a obținut regim liberalizat de vize în țările Uniunii Europene, secțiile de pașapoarte au fost luate cu asalt de persoane care doresc să-și facă pașaport biometric. Sergiu Railean, directorul Î.S. „Registru”, ne vorbește despre cum s-a pregătit pentru acest moment ca să împace și clienții, dar să nu îi exploateze nici pe salariați.
– Dle Railean, Î.S. „Registru” a fost desemnată drept una din întreprinderile în care administrația conlucrează eficient cu organele sindicale. Cum vă reușește acest lucru?
– Angajații sunt bogăția noastră, așa că facem tot posibilul pentru a le crea condiții de muncă decente, cât mai bune. Organizăm bine munca, dar și timpul liber. Mergem împreună la volei, la fotbal, la bazin, la pescuit. În comparație cu alte întreprinderi, la „Registru” viața este efervescentă. Evident, am avut perioade când erau păreri un pic diferite asupra unui subiect, dar întotdeauna ajungeam la o finalitate pozitivă. Prima mea experiență în relația cu sindicatele am avut-o în România, când lucram la o întreprindere foarte mare unde erau trei sindicate. A fost o școală foarte bună.
– Specialiștii buni sunt o problemă în toate întreprinderile mari. Cum îi găsiți? Cum îi mențineți?
– Ne străduim la maxim să ne creștem singuri cadrele. Nu este numai problema noastră cu specialiștii de la Departamentul IT. Avem peste 200 de programatori. Vin la noi de pe băncile universităților. Lucrează un pic, apoi se transferă la firme străine din Republica Moldova. Acolo stau cel mult doi ani și pleacă în România, apoi în Europa (majoritatea în Marea Britanie). E o situație tipică pentru piața noastră. În rest, angajații prind rădăcini la noi. Mai întâi căutăm resurse interne pentru a le promova și, dacă nu găsim, apelăm la specialiști din afară.
 |
Angajații sunt bogăția noastră, așa că facem tot posibilul pentru a le crea condiții de muncă decente |
– E un domeniu care se dezvoltă mereu. Ce faceți ca să fiți în pas cu dezvoltarea tehnică și nu numai?
– Avem un centru de instruire performant, unde specialiștii se perfecționează în permanență. Avem profesori vorbitori de limbi străine, în expertiză etc. Acum elaborăm amendamente pentru modificarea legii în vederea redobândirii cetățeniei de către conaționalii noștri din Rusia și Ucraina. Ca s-o perfecționăm, l-am invitat pe Nicolae Osmochescu, dr. habilitat în drept, expert în dreptul constituțional. Se mai planifică un seminar la tema „Managementul timpului” etc. Specialiștii IT fac stagii peste hotare.
– În 2011, când ați fost numit în funcție, se spune că vi s-a pus sarcina să reduceți cheltuielile interne.
– Nu mi s-a pus sarcina. Pur și simplu, cheltuielile trebuie să fie aferente veniturilor. De exemplu, în sectorul Centru aveam trei birouri de documentare. Nu erau eficiente și a rămas doar unul. În plus, închiriam un garaj pe str. Bariera Sculeni. Am renunțat la el și am amenajat parcarea în curtea întreprinderii. Iar pentru a spori veniturile întreprinderii, am întreprins mai multe acțiuni. Una din ele ar fi introducerea numerelor de înmatriculare a automobilelor personalizate, cu numere 1, 2 etc. Cine dorește să fie deosebit scoate mai mulți bani din buzunar.
– La „Registru” se pare că nu ar trebui să se resimtă criza, fiindcă până la urmă toată lumea își perfectează acte…
– Da, dar depinde ce prețuri sunt. În România, un pașaport costă cel puțin 100 de dolari. La noi costă 700 de lei. Anterior, a fost 1250 de lei și timp de trei ani l-am redus până la 700, mai mult nu se poate. Anumite cheltuieli pot fi influențate, dar materialele vin de peste hotare și sunt costisitoare. Pașaportul are 32 de file. Din hârtia asta se fac bani, e scumpă. Acum toată lumea trece la policarbonat, care este un pic mai scump, dar în schimb termenul de valabilitate e mai mare.
– Sunteți pregătiți să faceți față numărului mare de moldoveni care solicită pașapoarte biometrice?
– Ne-am pregătit pentru asta. Am redus procesul. De exemplu, pentru cererea repetată a pașaportului nu mai este nevoie să prezinți tot setul de documente, ci trebuie să ai doar buletinul de identitate. Înainte, puteai să-ți faci pașaport doar la locul de trai, acum te poți duce la orice secție din țară. Unele subdiviziuni activează fără zile de odihnă, în majoritatea cazurilor fără pauză de masă. Nu trebuie să stai la coadă la mai multe birouri, ci este un ghișeu unic, unde se rezolvă toate problemele. Poți să-ți faci buletin și aflându-te peste hotare.
– Dacă salariații lucrează fără zile de odihnă, cum ați făcut să nu le încălcați drepturile?
– Salariații lucrează pe ture. Iar în zilele de odihnă sunt plătiți dublu, conform legislației.
Citește și: Oameni noi cu viziuni noi
– Se spunea că în acest domeniu condițiile de muncă sunt nocive…
– Acum se folosesc echipamente moderne, care nu dăunează sănătății. Am făcut măsurări în spațiul de lucru în ceea ce privește radiația, conținutul de substanțe nocive etc. Totul este conform normelor admisibile. S-a instalat suplimentar ventilare. Se lucrează cu hârtie și pur și simplu aceasta este laminată.
– Cât de solicitate sunt numerele de înmatriculare galbene?
– Transportatorii privați au șase luni la dispoziție să le schimbe. Acum avem vreo 20 de numere emise la Anenii Noi, Rezina. Numerele noi o să-i disciplineze pe transportatori. Sunt unii care nu au trecut revizia tehnică de 20 de ani. Vezi de departe dacă mijlocul de transport are autorizație pentru a transporta pasageri. Noi am preluat experiența Olandei.
Foto: arhivă personală
– Aveți o bază de date foarte bogată. Se întâmplă ca să vă solicite informații, să zicem, politicieni, miniștri, persoane influente?
– Nu, pentru că rămân urme. Eu, ca director general, nu am acces la date cu caracter personal, strict confidențial și nici nu am nevoie de ele. Este foarte ușor să verifici accesarea datelor personale, există Centrul național de protecție a datelor personale, există o comisie de securitate, controale de la SIS, CNA, nimeni nu vrea să se joace cu așa ceva. Se vede automat cine și cum a accesat informația. Noi în fiecare zi semnăm cereri unde și la cine s-a intrat, oamenii vin și zic să le arătăm cine a intrat în baza lor de date. Noi suntem obligați să le răspundem. Avem departamentul nostru de securitate și monitorizare. Sunt foarte multe filtre. Acum o să emitem buletinul electronic și unul din serviciile prevăzute o să fie astfel: tu cu buletinul tău electronic o să intri în sistem de acasă și o să vezi cine ți-a vizitat baza de date.
– Cum va fi buletinul electronic?
– Va fi ca un buletin simplu, doar că va avea un cip. De acasă o să poți beneficia de mai multe servicii alternative. Acesta îți permite să ai acces la mai multe servicii. De exemplu, să nu te duci la oficiul stării civile, la cadastru, ci de acasă să comanzi actul de care ai nevoie și o să ți-l aducă. Sau să votezi de acasă, oriunde vei fi. Acum încă nu se poate, dar peste câțiva ani va fi posibil așa ceva.
– Ce planuri de viitor mai aveți?
– Vrem să realizăm un proiect de înregistrare a automobilelor și a fișei tehnice a mașinii. Ca la vamă, să treci cu aceasta fără să ieși din automobil. Dar mai întâi să terminăm cu buletinul electronic. Noi suntem o țară mică și proiectele merg repede.
