Unii primari, în dezacord cu tergiversarea descentralizării finanțelor publice locale

Foto: panoramio.com

Mai mulţi primari îşi exprimă dezacordul faţă de amânarea, până în 2015, a aplicării Legii cu privire la finanțele publice locale. Aceştia spun că au aşteaptat de ani buni ca sistemul finanţelor publice să fie modernizat pentru a putea fi atrase investiţii în dezvoltarea localităţilor, iar acum există riscul ca această şansă să fie ratată. De cealaltă parte, reprezentanţii autorităţilor centrale afirmă că imple­mentarea imediată a legii ar falimenta circa o treime din primării.

Nicolae Tudoreanu, primar al comunei Feşteliţa, raionul Ştefan Vodă, a precizat pentru „Vocea poporului” că sistemul existent descurajează eforturile autorită­ţilor locale de valorificare a bazei fiscale proprii. Problema e că pri­măriile care colectează mai mul­te venituri pe plan local primesc aceeaşi finanţare ca şi cele cu re­zultate minime la acest capitol. Astfel, autorităţile centrale mic­şorează transferurile de la buge­tul de stat către primării cu suma veniturilor colectate de acestea pe parcursul anului precedent.

„Ne dăm bine seama că în aceste condiţii statul nu are de unde lua mai mulţi bani pentru a finanţa investiţiile capitale de care au nevoie localităţile şi, de aceea, nu poate avea loc o dez­voltare locală. Cei din primării ar putea găsi surse suplimentare de venit, dar pentru aceasta e nece­sar să se facă regulă”, a menţio­nat Nicolae Tudoreanu.

În prezent, principala sursă de venit pentru majoritatea lo­calităţilor este impozitul funciar, dar este necesară o reevaluare a bunurilor imobiliare pentru că sumele percepute, spre exemplu, pentru o casă cu două etaje, sunt de numai 20-25 de lei pe an.

Bugetele locale nu vor mai fi centrate pe cheltuieli, ci pe venituri

Primarul a supus criticii prac­tica actuală de elaborare a buge­telor locale. „Acum, primăriile calculează mai întâi cheltuielile, apoi veniturile proprii, iar ceea ce nu ajunge este acoperit din bugetul de stat. Această practică este una greşită, pentru că de la o comună la alta diferă atât proble­mele, cât şi cheltuielile”, susţine Nicolae Tudoreanu. Mai mult, primăriile nu pot bugeta inves­tiţii capitale, ci numai cheltuieli curente. Dacă vor totuşi să reali­zeze proiecte investiţionale, pri­marii se străduiesc să cheltuiască doar 70-75 la sută din buget, pen­tru a folosi în acest scop sumele economisite, care vor apărea în sold pentru anul următor.

Noua Lege cu privire la finanțele publice locale prevede elaborarea bugetelor în func­ţie de priorităţi, inclusiv plani­ficarea investiţiilor capitale în obiecte cum sunt apeductele şi sistemele de canalizare, repa­raţia drumurilor sau iluminatul stradal. Documentul instituie o formulă de repartizare a transfe­rurilor de la bugetul de stat după trei criterii – numărul populaţiei, capacitatea fiscală şi suprafaţa comunităţii. Totodată, bugetele locale vor fi centrate pe venituri, nu pe cheltuieli, cum este acum, iar la baza lor va fi impozitul pe venit al persoanelor fizice.

Foto: panoramio.com

În acest sens, s-a propus ca impozitul respectiv să fie trans­ferat la locul de reşedinţă al con­tribuabilului, nu la cel de muncă. „Astfel, aşa cum lucrează taxa pe valoare adăugată pentru bugetul de stat, aşa va genera transferuri în bugetele locale impozitul pe venit. Acesta este în creştere, iar principalul e că n-o să ni se ia din venituri atunci când o să majo­răm baza fiscală proprie, inclusiv din taxele locale şi din alte plăţi”, a accentuat primarul satului Feş­teliţa.

Nicolae Tudoreanu a mărtu­risit că a fost antrenat în activi­tatea de elaborare a strategiei de descentralizare, care a durat trei ani şi la care au participat numeroşi experţi, inclusiv din străinătate. „S-a ajuns la un me­canism care să-i împace pe toţi, iar descentralizarea finanţelor publice locale va aduce beneficii şi administraţiilor centrale, pen­tru că existenţa unor capacităţi locale bune înseamnă realizări importante pentru acestea. Di­videndele nu vor fi obţinute însă din primul an şi de aceea a fost prevăzut un fond de compensare a pierderilor pe care le vor supor­ta unele sate, inclusiv cele patru localităţi în care va fi pilotat pro­iectul în 2014”, a conchis Nicolae Tudoreanu.

În opinia directorului executiv al Congresului auto­rităţilor locale, Viorel Furdui, amânarea, pâ-nă în 2015, a aplicării legii în cauză ar putea însemna ratarea unei sanse uriaşe de îndrep­tare a lucrurilor din domeniul administra­ţiei în direcţia corectă. Argumentele privind falimentul unor comu­nităţi nu sunt înteme­iate de vreme ce a fost prevăzut un fond de compensare a pier­derilor. Viorel Furdui a apreciat că există o legătură strânsă între modernizarea sistemului privind finanţele publice locale şi toate problemele şi nereuşitele ţării noastre, inclusiv cele legate de dezvoltarea economică şi crearea locurilor de muncă.

Experţii au lucrat trei ani şi au elaborat un sistem care să-i împace pe toţi

„Dacă nu există capacităţi şi stimulente la nivel local, investi­ţiile nu vin, iar acum soarta aces­tora este hotărâtă la nivel cen­tral de către oameni care nu au vreo legătură cu teritoriile şi din aceasta se iscă un şir de proble­me”, a argumentat Viorel Furdui. Descentralizarea şi autonomia locală este o valoare europeană şi, cu toate că guvernările şi-au asumat, pe parcursul ultimilor 10-15 ani, angajamente în acest sens, realizările nu prea s-au fă­cut vizibile. Aceasta a fost una din principalele cauze ca Repu­blica Moldova să nu poată depăşi statutul de ţară aflată sub moni­torizarea Consiliului Europei.

Cu referire la aceleaşi angaja­mente, primarul general al capi­talei, Dorin Chirtoacă, a declarat în cadrul unei recente emisiuni televizate că, anterior, a existat o înţelegere între primari, Guvern şi Parlament ca legea în cauză să fie aplicată de la 1 ianuarie 2014. Aceste procese au fost finanţa­te de partenerii externi ai ţării noastre. Cu o lună în urmă, cei de sus au venit însă cu ideea de a amâna promovarea acestei legi. Şi, întrucât reprezentanţii Uniu­nii Europene şi ai SUA au spus că guvernanţii nu procedează corect, aceştia au propus drept compromis un proiect pilot, iar restul au amânat până în 2015, a mărturisit Dorin Chirtoacă.

Deputatul Valeriu Ghileţchi a povestit, în cadrul aceleiaşi emi­siuni, că prevederea privind aplicarea legii respective de la 1 ianuarie 2014 a fost introdusă într-o recentă rezoluţie a Adu­nării Parlamentare a Consiliului Europei cu o zi înainte ca aceasta să fie votată. Astfel, Guvernul nu a avut posibilitatea să reacţione­ze la acest amendament şi urma să găsească ulterior o soluţie.

Valeriu Ghileţchi a menţionat că aplicarea din 2014 a legii nu este posibilă pentru că, în situaţia actuală, circa o treime din primă­rii nu este capabilă să finanţeze nici cheltuielile administraţiei. Deputatul a mai opinat că loca­lităţile selectate pentru proiec­tul pilot, care sunt din raioanele Basarabeasca, Ocniţa şi Râşcani, precum şi municipiul Chişinău, oferă diversitate şi analiza ce va fi efectuată pe baza acestora va oferi un tablou cuprinzător.