Vă relatam, în unul dintre numerele trecute, că, în ciuda faptului că a obţinut anul trecut un profit de peste 1 miliard de lei, compania spaniolă „Gaz Natural Fenosa”, care asigură cu energie electrică Sudul şi Centrul ţării, a depus o solicitare la sfârşitul lui martie anul curent, la Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), cerând majorarea tarifelor la curentul electric pentru consumatorii finali cu aproape 30 la sută. Adică, în cazul în care ar fi acceptată revendicarea acestei întreprinderi, noi, locuitorii ţării, în calitate de beneficiari ai serviciilor Î.C.S. „RED Union Fenosa”, ar fi trebuit să plătim acum doi lei pentru fiecare kilowatt-oră consumat.
Kilowattul ar trebui să coste 1,4 lei
În timp ce Corina Gaibu şi Ion Muntean, colaboratori ai Institutului pentru Dezvoltare şi iniţiative Sociale „Viitorul”, consideră că preţul unui kilowatt-oră de energie electrică în ţara noastră nu ar trebui să fie mai mare de 1,4 lei, faţă de 1,58 lei, cât plătim în prezent. După calculele acestora, de exemplu, un consumator casnic cu o factură lunară de 300 kilowatt-oră s-ar cuveni să plătească cu 52 de lei mai puţin decât achită conform tarifului existent.
În viziunea acestor doi experţi, moldovenii plătesc exagerat de mult pentru consumul de curent electric, deoarece preţurile de achiziţie convenite de Republica Moldova cu furnizorii străini sunt, practic, cele mai mari în regiune: cu 15 procente mai înalte faţă de piaţa din România şi cu 23 de procente faţă de cea din Ucraina. În ultimii nouă ani, costul energiei electrice importate de ţara noastră a crescut de trei ori! Astfel, dacă în 2005 importam kilowatt-ora cu 2,4 cenţi SUA, apoi anul acesta s-a ridicat la 6,8 cenţi SUA.
Comisioane din buzunarele consumatorilor
De ce s-a ajuns ca populaţia ţării noastre să plătească atât de scump pentru energia electrică consumată? Corina Gaibu şi Ion Muntean constată că toate guvernele moldovenești de până acum au negociat şi semnat contracte de import al energiei electrice „extrem de împovărătoare”. Ei susţin că, oficial, piaţa de energie electrică din Republica Moldova este considerată drept una cu un nivel avansat de liberalizare. Adică, ar reieşi că orice agent economic, obţinând licenţa respectivă, poate să negocieze procurarea, importul de energie electrică cu orice pieţe străine. Condiţia de bază fiind existenţa unor linii de transport de curent electric în ţara noastră şi a unor acorduri de cooperare în acest sens cu statele respective.
Citește și: Lăcomia companiei „Gas Natural Fenosa” nu are margini
În realitate, constată experţii IDIS „Viitorul”, principiul pieţei nu funcţionează la nivelul importurilor de energie electrică în ţara noastră. Aceasta deoarece SA „Energocom”, subordonată Ministerului Economiei, reprezintă RED Nord şi RED Nord–Vest la negocierile cu producătorii de energie electrică din Ucraina. Desigur, nu o face gratis. Pentru activităţile de intermediere, afirmă Corina Gaibu şi Ion Muntean, compania „Energocom” percepe un comision de 0,03 cenţi SUA pentru fiecare kilowatt-oră importat, echivalentul a 45 de bani moldoveneşti. De unde rezultă că, în cazul în care negocierile cu producătorii de energie electrică din statul vecin ar fi purtate nemijlocit de către RED Nord şi RED Nord–Vest, costul unui kilowatt-oră ar cădea până aproape de 1,1 lei, faţă de 1,58 lei în prezent. După calculele acestor doi experţi, doar anul trecut, SA „Energocom” a „buzunărit” locuitorii ţării, consumatori de energie electrică, de peste 248 de mii de dolari, echivalentul a aproape 3,5 milioane de lei moldoveneşti.
Potrivit lor, nici ÎCS „RED Union Fenosa” nu caută să-şi diversifice sursele, pieţele. Compania spaniolă procură energie electrică de la centrala termoelectrică Cuciurgan, unde preţurile arată mai mari decât în Ucraina. În opinia acestor doi experţi, schemele după care se face importul de energie electrică în Republica Moldova sunt impuse de Guvern, care, începând cu 2011, din păcate, refuză să respecte angajamentele de liberalizare a pieţei energetice. Astfel încât toate negocierile derulate de companiile importatoare de energie electrică din ţară se desfăşoară sub privirile vigilente ale funcţionarilor de la Ministerul Economiei. Drept consecinţă, ne alegem, practic, cu preţuri la curentul electric, umflate, indiferent de faptul care este furnizorul: centrala termoelectrică Cuciurgan sau piaţa ucraineană.
Negocieri „aranjate”?
Mai mult decât atât, Corina Gaibu şi Ion Muntean susţin că ultima majorare a preţului de import, operată în 2012, de la 6,1 la 6,9 cenţi SUA pentru un kilowatt-oră, nu are nici o argumentare economico-financiară, trezeşte suspiciuni că negocierile de achiziţie a energiei electrice „sunt aranjate”. Dumnealor se întreabă dacă, în genere, este oportun, necesar să fie implicaţi funcţionarii de la Ministerul Economiei în procesul de negociere a importului de energie electrică, în condiţiile în care situaţia pe pieţele energetice poate fi analizată din surse publice deschise, de altfel, ca şi preţurile reale de achiziţie, precum și mecanismele de formare a acestora. Unde mai pui că formatul existent de negocieri, sub lupa Ministerului Economiei, după calculelor lor, conduce la jecmănirea consumatorilor de energie electrică din ţară de peste 40 de milioane dolari SUA anual.
Soluţia: transparenţă totală
Kilowattul ar costa mai ieftin, sugerează experţii, dacă achiziţiile de energie electrică s-ar realiza fără intermediari de genul SA „Energocom”, direct de către agenţi economici autorizaţi să participe şi să opereze tranzacţii nemijlocit la bursele de energie electrică. Iar ca să se evite orice suspiciuni privind corectitudinea negocierilor, structurile de stat, responsabile de funcţionarea pieţei de energie electrică din Republica Moldova, precum ANRE, s-ar cuveni să aplice mecanisme de monitorizare a pieţei regionale, publicând periodic rapoarte privind evoluţia acestor pieţe, modul de formare a preţurilor de import al energiei electrice în Republica Moldova. Adică, să fie transparenţă totală, să ştim pentru ce plătim! Sau, vorba lui Caragiale, dacă e trădare, trădare să fie, dar s-o știm și noi…
Poziţia sindicatelor
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova se opune oricăror încercări de a majora tarifele la energia electrică, relevă Petru Chiriac, vicepreşedinte al CNSM, deoarece scumpirea curentului electric conduce la sărăcirea populaţiei ţării, care şi aşa o duce extrem de greu. Desigur, agenţii economici din sfera energetică a ţării îşi propun cu orice preţsă mărească preţurile, ca să obţină profit. Din păcate, motivele lor nu sunt argumentate.
Este regretabil faptul că Ministerul Economiei susţine demersurile de scumpire a energiei electrice, lansate de companiile din sfera respectivă, contribuind pe această cale la împlinirea poftelor „rechinilor” de pe piaţa energetică a ţării, sfidând situaţia materială, financiară precară a omului muncitor. În consecinţă, cetăţeanul de rând rămâne derutat, întrucât nu ştie unde să-şi caute dreptate, cum să afle adevărul dacă s-a calculat corect kilowattul de electricitate, care sunt componentele de bază din care se constituie tariful la curentul electric.
De aceea, noi tratăm cu suspiciune orice intenţie de scumpire a energiei electrice. Unde mai pui că acelaşi Minister al Economiei ne-a promis de multe ori că tarifele la energia electrică nu vor fi majorate, însă, până la urmă, a înghiţit „nada” aruncată de pretinşii „experţi”, care manipulează după pofta companiilor din energetică datele privind consumul de curent electric. Noi nu putem accepta o eventuală majorare a tarifului la energia electrică atâta vreme cât nu se negociază din perspectiva politicilor sociale, pornind de la situaţia reală din economia țarii noastre.