Zilele concediului de odihnă anual acumulate și nefolosite de angajați timp de doi ani vor fi considerate stinse. Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede revizuirea mecanismului de folosire a concediului, chiar dacă sindicatele s-au opus, aducând argumente în susținerea poziției lor.
Potrivit noilor prevederi care urmează să fie introduse în Codul muncii, angajatorul, la finele anului calendaristic, va informa salariatul, în scris, despre numărul zilelor de concediu acumulate, termenul de expirare a acestora, precum și va solicita utilizarea acestor zile de concediu de către salariat în baza unui grafic stabilit de comun acord.
Zilele de concediu nefolosite de către salariat până la intrarea în vigoare a prevederilor prezentului proiect de lege vor putea fi utilizate până pe 31 decembrie 2029.
CNSM a prezentat anterior un aviz bine argumentat pe marginea propunerilor de modificare a art. 118 din Codul muncii și a venit cu o reacție chiar și după votarea în prima lectură a proiectului de lege.
Circumstanțe nelegate de voința salariatului, uneori nici chiar a angajatorului
Scopul urmărit de proiectul de lege, se constată în avizul CNSM, este reglementarea unui termen de valabilitate a concediului de odihnă anual acumulat/nefolosit, și anume, cel mult doi ani, începând cu anul următor celui în care dă dreptul la concediul de odihnă anual. „Or, aceasta nu este altceva decât lipsirea salariatului de un drept fundamental (concediul de odihnă), în cazul expirării termenului respectiv, din motive nelegate de voința salariatului”.
Examinând propunerile respective, prin prisma prevederilor legale în vigoare, precum și a standardelor internaționale ratificate de Republica Moldova, CNSM a precizat următoarele.
Prevederile art. 118 din Codul muncii, în vigoare, au drept obiectiv reglementarea acordării anuale a concediului de odihnă și a cazurilor excepționale de amânare a acestui concediu.
Mai exact, această normă legală stabilește că: concediul de odihnă se acordă anual conform programării prevăzute la art. 116 din Codul muncii; angajatorul are obligația de a lua măsurile necesare pentru ca salariații să folosească concediile de odihnă în fiecare an calendaristic; concediul de odihnă anual poate fi amânat în cazurile prevăzute de lege; este interzisă neacordarea concediului de odihnă anual timp de doi ani consecutivi și altele.
„Astfel, considerăm că prevederile actuale ale art. 118 din Codul muncii sunt clare și conforme cu normele internaționale la care Republica Moldova este parte și nu necesită modificarea propusă prin proiectul de Lege avizat”, se arată expres în documentul CNSM.
Cu referire la propunerile respective, CNSM a reiterat că: prevederile actuale ale art. 118 din Codul muncii sunt clare și conforme cu normele internaționale la care Republica Moldova este parte; nota informativă la proiectul de lege în vederea completării art. 118 din Codul muncii cu alin. (4 prim) nu se bazează pe cazuri sau situații concrete, provocate de aplicarea justă a prevederilor în vigoare; consecințele neglijării dispoziției alin. (1) al art. 118 din Codul muncii nicidecum nu pot motiva necesitatea stabilirii unor condiții, pentru a lipsi salariatul de dreptul la concediul de odihnă anual; adoptarea completării art. 118 din Codul muncii cu alin. (4 prim) va avea drept urmare crearea unor contradicții sau incompatibilități ale legislației naționale cu standardele inter-naționale în domeniul muncii, ratificate de Republica Moldova, care garantează tuturor salariaților dreptul la un concediu de odihnă anual plătit.
Totodată, sindicaliștii menționează că propunerea privind completarea art. 118 din Codul muncii, care, potrivit autorului proiectului de lege, are drept scop „responsabilizarea angajatorului și salariaților privind acordarea și utilizarea concediilor de odihnă anuale”, a fost criticată sub aspect de neclaritate și neconformitate cu normele internaționale și constituționale nu doar de sindicate, ci și de majoritatea instituțiilor interesate, de la care s-a solicitat prezentarea avizelor/expertizelor, inclusiv de Ministerul Finanțelor, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Sănătății, MAI, Ministerul Mediului, Centrul Național Anticorupție, Aparatul Președintelui, Avocatul Poporului, Confederația Națională a Patronatului, Serviciul prevenirea și combaterea spălării de bani etc.
Prin avizele prezentate de instituțiile enumerate, se confirmă și remarca expusă de CNSM, și anume că motivul real al acumulării (neutilizării) concediilor de odihnă anuale nu ține de salariat, ci de un șir de circumstanțe și factori (nelegate de voința/discreția salariatului, uneori nici chiar a angajatorului), inclusiv politici, care stau la baza acestui fenomen.
În consecință, CNSM a prezentat Parlamentului o variantă de compromis pentru alin. (4 prim) propus pentru completarea art. 118 din Codul muncii, și anume: „(4 prim) În cazul în care salariatul nu a folosit concediul de odihnă anual la care avea dreptul în anul de muncă curent, cu acordul acestuia, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă nefolosit într-o perioadă de cel mult doi ani, începând cu anul următor celui în care dă dreptul la concediul de odihnă anual.
Angajatorul, la finele anului calendaristic, îl informează pe salariat în scris despre zilele de concediu de odihnă anual nefolosite, precum și dispune utilizarea acestora, în baza unui grafic stabilit de comun acord. Refuzul salariatului privind utilizarea concediului de odihnă anual nefolosit, în baza graficului stabilit, este nul)”.
