Conceptul de muncă decentă: principii, drepturi și garanții

Noţiunea de muncă decentă a fost introdusă drept concept şi a fost promovată iniţial de către Organiza­ţia Internaţională a Muncii (OIM) în anul 1999.

Sindicatele, la nivel internaţional, au decis consemnarea în fi­ecare an, la 7 octombrie, a Zilei Mondiale pentru Muncă Decentă prin acţiuni de manifestare, de informare şi de sensibilizare asu­pra problemelor salariaţilor.

Munca decentă a fost definită şi acceptată de comunitatea internaţională ca o muncă productivă a bărbaţilor şi femeilor în condiţii de libertate, egalitate, securitate şi demnitate umană.

Munca decentă semnifică respectarea mai multor principii:

• Un loc de muncă stabil şi sigur:

Sindicatele promovează încheierea contractelor de muncă pe o perioadă nedeterminată. La perfecţionarea Codului muncii, s-a obţinut ca să fie strict determinat pentru ce activităţi/profesii/condiţii se pot încheia contracte pe o perioadă deter­minată.

Este stabilit ca reducerea angajaţilor să fie argumentată atât din punct de vedere juridic, cât şi economic.

Printre ultimele modificări la Codul muncii, a fost stabilit că aceleași părți pot încheia succesiv, pe o durată determinată, cel mult trei contracte individuale de muncă, cu anumite excepții, care cumulativ nu vor depăși 60 de luni.

• Salariu decent care să permită angajatului să trăiască demn:

De la 1 aprilie 2022, cuantumul minim garantat al salariu­lui în sectorul real al economiei a fost majorat până la 3500 de lei. La propunerea sindicatelor și urmare a hotărârii Curții Constituționale, a fost modificată Legea salarizării 847/2002, fi­ind stabilit un salariu minim unic pe țară.

În sfera bugetară, drept garanții, este stabilit că din 1 mai 2022 salariul lunar nu poate fi mai mic decât 3500 de lei.

Pe data de 29 septembrie a.c., a fost adoptată Hotărârea Gu­vernului prin care este stabilit un salariu minim unic pe țară de 3500 de lei.

Sindicatele promovează o nouă metodologie de evaluare a costului forţei de muncă, conform căreia un salariat, pentru a avea un trai raţional, decent, trebuie să câștige circa 12500 de lei lunar.

• Muncă în condiţii de egalitate a drepturilor fundamenta­le, libertate, securitate şi demnitate:

Sindicatele promovează egalitatea între toţi salariaţii – femei, tineri, bărbaţi fără nici o discriminare (salariu egal pentru muncă egală, realizarea concediului paternal, participarea în egală mă­sură la luarea deciziilor etc.).

• Muncă în condiţii de securitate şi sănătate:

Sindicatele au stopat intenţia de a fi lichidat Inspectoratul de Stat al Muncii, care este responsabil de controlul asupra asigură­rii şi respectării condiţiilor normale de muncă.

Sindicatele au înființat Inspectoratul Muncii al Sindicatelor, care realizează vizite la unităţile economice în care sunt organi­zaţii sindicale şi oferă consultaţii vizând asigurarea şi respectarea condiţiilor de muncă. Sindicatele dispun si de un laborator pen­tru evaluarea condiţiilor de muncă şi măsurarea factorilor nocivi la locul de muncă.

• Posibilitatea de a învăţa pe tot parcursul vieţii şi de a te dezvolta din punct de vedere profesional:

Sindicatele au obţinut ca cheltuielile efectuate pentru forma­rea profesională a salariaţilor să fie deductibile pentru angaja­tori.

• Dreptul de a alege munca şi de a schimba serviciul dacă nu ţi se potrivesc:

În Codul muncii, la propunerea sindicatelor, a fost stabilit că contractul individual de muncă poate înceta în orice moment, prin acordul scris al părţilor.

• Garantarea unei protecţii sociale în caz de boală, de sar­cină şi alte riscuri sociale:

Fiecare salariat care satisface condiţiile stabilite de legislaţie beneficiază de protecţie în caz de îmbolnăvire (concediu medical plătit).

Femeile asigurate au dreptul la indemnizaţie de maternitate, indiferent de durata stagiului de cotizare.

Soţia aflată la întreţinerea soţului asigurat beneficiază de dreptul la indemnizaţie de maternitate în cazul în care soţul con­firmă un stagiu de cotizare necesar.

Atât femeile, cât și bărbații, beneficiază de concedii pentru în­grijirea copiilor până la trei ani, având posibilitatea de a alege din trei opțiuni:

• un an cu o indemnizație de 90% din salariu și doi ani fără indemnizație;
• un an cu o indemnizație de 60%, al doilea cu 30% și al treilea fără indemnizație;
• trei ani cu plata indemnizației a câte 30% din salariu.

Sindicatele au obținut ca toți cei aflați în concedii de îngrijire a copiilor să beneficieze de 1000 de lei lunar timp de doi ani, indi­ferent de faptul dacă este sau nu asigurat în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Şomerii beneficiază de ajutor de şomaj, mărimea căruia este 40 sau 50 la sută din salariul mediu al persoanei, în funcție de motivele pierderii locului de muncă, dar nu mai mare decât sala­riul mediu lunar pe economie.

• Posibilitatea cetăţenilor de a se organiza între ei pentru a-şi reprezenta interesele în mod colectiv prin sindicate:

Orice salariat are dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sin­dicate pentru apărarea intereselor sale.

Dreptul la negocieri şi caracterul obligatoriu al contractelor colective de muncă este consfinţit prin Constituţie.

 

Departamentul protecție social-economică al CNSM