Zilierii din agricultură ar putea activa în baza unor vouchere digitale, iar prin acest mecanism statul își propune să combată munca la negru în sector, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Potrivit proiectului, cea mai înaltă rată de muncă nedeclarată (61,8%) și muncă informală (66,6%) este în agricultură. Din totalul de 185,3 mii de persoane ocupate în agricultură în 2023, doar 41,1 miierau angajate în bază de contract. În 2021, doar 581 de zilieri au achitat contribuții sociale de sine stătător. După modificarea legii, în 2022, au fost achitate de către angajatori contribuții pentru doar 5096 de zilieri în 2022 și pentru 6687 de zilieri în 2023.
„Introducerea registrelor pe hârtie nu a adus o creștere semnificativă: 7021 de zilieri în 2022 și 4097 în 2023. Pentru acești ani, au fost raportate 347 și, respectiv, 573 de extrase din registre de evidență”, se menționează în proiectul Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
Mecanismul privind munca sezonieră, cea mai bună soluție
„Voucherele digitale sunt o încercare de a ține o evidență a lucrătorilor care muncesc cu ziua în agricultură, dar nu vor combate munca nedeclarată în agricultură”, a declarat Vasile Mămăligă, președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură și Alimentație „Agroindsind”, fiind solicitat de „Vocea poporului”.
Potrivit liderului sindical, mecanismul privind munca sezonieră este unul foarte bun, doar că o bună parte dintre angajatorii din agricultură nu îl folosesc.
„Atunci omul știa că 6-7 luni el muncește legal, are garantată și asigurare medicală, și asigurare socială. În prezent, deși există mecanismul privind munca sezonieră, o bună parte a angajatorilor nu îl folosesc. Statul, prin legislația în vigoare, promovează munca la negru. Dacă lucrătorul este angajat pe termen nedeterminat sau îndeplinește o muncă sezonieră, angajatorul trebuie să achite asigurarea socială de la 18 până la 24%, dar, dacă l-a luat drept zilier, plătește doar 6%. Este mai convenabil pentru un angajator să angajeze un lucrător drept zilier, pentru că plătește pentru el mai puține contribuții de asigurări sociale”, a explicat Vasile Mămăligă.
El a adăugat că unui lucrător, dacă el este angajat prin contract individual de muncă sau prin mecanismul pentru muncă sezonieră, angajatorul îi plătește salariu în fiecare lună.
„Unui zilier îi plătește în fiecare zi. Dar omul nu înțelege că i se plătește doar perioada în care se strânge recolta, adică o lună primăvara, o lună toamna și, posibil, o lună vara. E vorba de trei luni într-un an, dar în celelalte nouă luni el nu are asigurare socială”, a atenționat președintele Federației „Agroindsind”.
El a ținut să menționeze că cei care astăzi muncesc la negru sunt pensionarii de mâine, pe care statul va trebui să îi asigure cu pensii.
„Zilierul sau sezonierul iese cu o pensie minimă, iar lucrătorul care muncește în baza unui contract individual de muncă, la fel, iese cu o pensie minimă. Și asta pentru că salariile în agricultură sunt mici și 80 la sută din pensiile din agricultură sunt plătite de la bugetul de stat, dar nu de la bugetul de asigurări sociale”, a subliniat președintele Federației „Agroindsind”.
Este dificilă crearea organizațiilor sindicale în întreprinderi mici Potrivit liderului sindical, statul ar mai încuraja munca la negru și prin faptul că nu susține întreprinderile mari.
„Uniunea Europeană îi susține pe fermierii mici și mijlocii, care folosesc munca la negru sau munca zilierilor. Întreprinderile mici au angajate oficial până la 10 persoane, acolo nu există nici sindicat și nici un fel de apărare a salariaților. Deși încercăm să creăm organizații sindicale în întreprinderi mici, nu prea ne reușește, pentru că, dacă apare organizație sindicală, angajatorii sunt obligați să respecte legislația în vigoare. Dar multor angajatori mici le este mai convenabil să nu respecte legea”, a menționat liderul sindical.
Vasile Evstratii, vicepreședinte al Federației „Agroindind”, susține că, în primul rând, pentru a combate munca informală în agricultură, trebuie să existe o evidență și un control.
„Însă mentalitatea, și a unor angajatori, și a unor lucrători, este cum să ocolești legea, dar nu cum să o respecți. Sunt cazuri în care angajatorul îi spune salariatului că îi plătește 500 de lei pe zi, din care 20 de lei îi opresc și îi transferă la stat. Dar salariatul insistă să îi plătească acum 500 de lei și nu se gândește la ziua de mâine, că poate să se îmbolnăvească, și atunci statul nu are de unde să îi plătească pentru servicii medicale sau anumite indemnizații, care sunt obligatorii”, a menționat vicepreședintele Federației „Agroindsind”.
În prezent, Federația „Agroindind” reunește aproximativ 14 mii de salariați, membri de sindicat.
